De curând, primarul Emil Boc a spus că cei care reclamă betonarea spațiilor verzi din oraș bat câmpii. Lucrările pe care le face au girul programelor de finanțare din cadrul Uniunii Europene care, altfel, nu ar finanța lucrările de modernizare din oraș. Însă, de fapt, declarațiile primarului nu au legătură cu realitatea: placarea cu dale de granit, ciment sau asfalt în modalitatea dispusă de administrația locală poartă denumirea de lucrări de ”impermeabilizare a solului”. Aceste lucrări servesc mai mult celor care le execută  și furnizează materialul de lucru. În cazul de față ei sunt Adriean Videanu, care anul trecut le-a vândut clujenilor piatră de două milioane de euro, și frații Așchilean, o familie de constructori din oraș, care se ocupă de modernizarea parcurilor în stilul dictat de edil.

Administrația locală clujeană condusă de Emil Boc transformă majoritatea parcurilor din oraș în piațete acoperite cu dale de granit. Reprezentativ este parcul Stefan cel Mare din spatele Teatrului Național ”Lucian Blaga” Cluj Napoca, dar în același trend se înscriu proiectul de modernizare a malurilor Someșului Mic, modernizarea zonei adiacente străzii Kogălniceanu, placarea cu granit (de calitate slabă(!)) a străzilor din centrul orașului, etc. 

Recent, primarul a declarat la radio că modificările din oraș îmbunătățesc, de fapt, spațiul verde și această direcție de dezvoltare este girată de programele de finanțare din cadrul Uniunii Europene. 

„Europa nu finanțează decât proiecte care îmbunătățesc spațiul pietonal și spațiul verde. Calitatea vieții se măsoară în spațiu pentru pietoni, mai puțină poluare din partea mașinilor și mai mult spațiu verde. Credeți că am trece de furcile caudine ale programelor de finanțare ale Europei? Așa că îi invit pe oameni să se uite cu calm, să vadă proiectul, să aștepte să fie finalizat”, a declarat, la radio, Emil Boc.

Însă, acest lucru nu este adevărat. De fapt, lucrările de modernizare a diferitelor zone din oraș, în care terenul este acoperit cu asfalt, ciment sau dale de granit, sunt denumite lucrări de impermeabilizare a solului, adică exact pe dos față de ceea ce declară Emil Boc. 

Impermeabilizarea solului are repercursiuni grave asupra mediului în care trăim. Această practică duce la modificări ale zonelor bazinelor hidrologice, afectează biodiversitatea, atât din sol cât și din subsol. Potrivit datelor puse la dispoziție de mai multe studii se estimează că cel puțin un sfert din speciile de pe planetă trăiesc în soluri. Ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solurilor afectează, cel mai frecvent, gradul de fertilizare a solurilor din apropierea așezărilor urbane. 

De asemenea, cea mai mare parte a solului vegetal, care conține în mod normal aproximativ jumătate din carbonul organic din solurile minerale, este de obicei înlăturat în timpul lucrărilor de construcție. În consecință, solul înlăturat pierde un procent semnificativ din stocul acestuia de carbon organic ca urmare a mineralizării crescute și a reutilizării. Reducerea evapotranspirației în zonele urbane determinată de pierderea vegetației cauzată de impermeabilizarea solurilor și absorbția din ce în ce mai mare de energie solară cauzată de suprafețele închise la culoare, asfaltate sau din beton, acoperișuri și pietre constituie factori semnificativi care contribuie, împreună cu căldura produsă de sistemele de aer condiționat și de refrigerare, precum și cu căldura generată de trafic, la efectul de „insulă de căldură urbană”. Iar la temperaturi excesive (valuri de căldură), efectul de insulă de căldură urbană poate fi deosebit de grav pentru sănătatea grupurilor vulnerabile de indivizi.

Cine câștigă bani de pe urma afacerilor beton din Cluj Napoca

În această nebuloasă, a modului în care parcurile sunt transformate în piațete pavate, există și oameni fericiți: furnizorii, antreprenorii și ceilalți ”sateliți” care au de câștigat bani de pe urma acestor lucrări.

Majoritatea parcurilor din oraș sunt modernizate/amenajate de firmele fraților Călin, Dorin și Ioan Așchilean. Cei trei frați nu sunt acționari vizibili în toate societățile implicate în aceste proiecte. Spre exemplu, societatea Eco Garden Construct, care se ocupă de construirea mai multor parcuri din oraș, este patronată în acte de Mircea Crăciun. De fapt, el este un proxy al fraților Așchilean.

Pentru parcurile din oraș modernizate de Nord Conforest, ACI Cluj sau Eco Garden Construct, sursele arată că dalele de granit sunt vândute de firma CAAB CONSTRUCT SRL, patronată de Andreea Aschilean. Firma are aceeași adresă de sediu cu SC Eco Garden Construct. Membrii Familiei Așchilean sunt apropiați de Sergiu Hossu, fost șef al Cancelariei Primului Ministru, Sorin Apostu, fost primar al municipiului Cluj Napoca condamnat pentru mită, și, nu în ultimul rând, cu Emil Boc. 

Frații Așchilean au reușit să dezvolte o adevărată rețea de afaceri: Dorin Așchilean este administrator în cadrul Nord Conforest și ACI Cluj, iar în cadrul Nord Conforest este chiar Președinte al Consiliului de Administrație. Fratele lui, Ion Așchilean este Președintele consiliului de Administrație al ACI Cluj SA. Un alt frate, Emil Așchilean este membru al Consiliului de Administrație al Nord Conforest. Cel de-al treilea membru al consiliului de Administrație al Nord Conforest este domnul Andrei Ioan Așchilean, fiul domnului Ion Așchilean.

Ultimul mare contract câștigat de firmele familiei Așchilean de la Primăria Cluj Napoca este cel de modernizare a Parcului Feroviarilor. Valoarea lucrărilor este de 36,7 milioane lei, fără TVA, iar pentru acești bani firmele Nord Conforest – Eco Garden Construct vor trebui să amenajeze o suprafață de 5,3 hectare de spațiu verde, termenul de finalizare fiind septembrie 2023.

Prieteniile vechi nu se uită

Anul trecut  Primăria Cluj Napoca a cumpărat piatră, sub formă de dale și borduri, în valoare de 7.587.200 lei, fără TVA, adică de aproape 2 milioane de euro, de la firma  ADAM STONE SA.

Potrivit caietului de sarcini, achiziția acestor produse era necesară pentru aprovizionarea periodică cu produse din piatră, în vederea efectuării de lucrări de modernizare, reparații și întreținere a străzilor, aleilor, trotuarelor și a sistemului rutier de poduri de pe raza municipiului Cluj-Napoca, lucrări executate de Regia Autonomă a Domeniului Public.

Societatea este administrată de Miorița Videanu, soția lui Adriean, care are și 1% din pachetul de acțiuni. Restul îi aparține în acte lui Tinca Bălțatu, o cvasi-necunoscută femeie de afaceri în vârstă de 79 de ani. De altfel, în actele de la Registrul Comerțului ea este trecută și ca principalul beneficiar al firmei. Octogenara mai este parteneră de afaceri și cu fiica lui Adriean Videanu, Alexandra, cunoscută drept ”prințesa lui tati”.

De altfel, pentru a risipi orice îndoială vizavi de faptul că firma aparține familiei Videanu, SC Adam Stone are sediul social la aceeași adresă cu fosta Titan Mar, afacerea pentru care familia Videanu a devenit cunoscută în virtutea contractelor primite pe bani publici. Acum, Titan Mar are denumirea de Theda Mar SA. Potrivit Registrului comerțului, între cele două firme există și mai multe contracte de vânzare cumpărare prin care o serie de terenuri care aparțineau Theda Mar (Titan Mar) au trecut în patrimoniul Adam Stone SA.

Cum fac ceilalți europeni să nu fie îngropați în dale, asfalt sau ciment 

Legea daneză privind amenajarea spațiului stabilește restricții clare privind construcția de magazine sau centre comerciale de mari dimensiuni pe spațiile verzi din afara celor mai mari orașe și promovează micii comercianți cu amănuntul din orașele micii și medii, contracarând, prin urmare, structurile rezidențiale dispersate în regiuni rurale cu o populație în scădere.

În Germania zonele rezidențiale și comerciale viitoare ar trebui create prin dezvoltare internă, reciclare și reutilizare, permițând conversia spațiilor verzi numai în cazuri excepționale, în funcție de costurile și beneficiile publice.

În Anglia ”centurile verzi” acoperă 12 % din suprafața țării, cea mai mare dintre acestea întinzându-se pe aproape 500 000 ha în jurul Londrei. Terenul aferent centurii verzi este protejat față de dezvoltarea inadecvată prin politica națională de amenajare.

2 COMENTARII

  1. cam toate aleile sau trotuarele pavate cu stilul acesta de dale arata groaznic, din p de vedere estetic. rosturi inegale intre dale, foarte rar dalele sunt la acelasi nivel una fata de cea de langa ea. fiind destul de mari ,sunt foarte greu de montat daca suprafata de dedesubt nu este corect pregatita. nu se pot monta corespunzator daca substratul este pregatit ca la
    pavelele alea tip biscuite, care se prind oarecum una de cealalta. probabil ca erau pe stoc la producator si le-a cumparat primaria la pret convenabil. erau pe stoc pentru ca si altii au patit cu ele ca arata urat si au ramas nevandute.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.