Jurnalista Emilia Șercan susține, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a picat testul de integritate și transparență în privința analizei tezei de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode.
Emilia Șercan a afirmat că UBB a încercat să împace si capra și varza, decizia Comisiei de Etică fiind una politicăpentru a-i salva imaginea lui Lucian Bode.
„Cu regret o spun, Universitatea „Babeș-Bolyai” a picat testul de integritate și transparență în privința analizei tezei lui dr. Lucian Bode.
Decizia Comisiei de Etică este una politică: a fost împachetată astfel încât să îi salveze imaginea publică ministrului liberal Lucian Bode și coordonatorului său de doctorat, rectorul Academiei SRI, dar și pentru a nu da satisfacție USR.
Cu alte cuvinte, decizia UBB a ales să împace și capra, și varza.
Voi scrie acum câteva observații pe scurt, iar în viitor o să revin cu un text de presă în care voi explica problemele din verdictul dat în cazul tezei lui dr. Bode, dar și ale tezei.
- Teza de doctorat nu a fost analizată integral de către Comisia de Etică a UBB, care a verificat strict abaterile sesizate de USR.
Teza putea fi analizată integral și trebuia analizată integral din cel puțin două motive:
*(1) exista o cerere explicită a conducătorului de doctorat a lui dr. Bode, prof. Adrian Ivan;
*(2) într-o chestiune de interes public, controversată, universitatea avea obligația publică, academică și morală de-a își apăra reputația, chiar și cu prețul unei decizii dureroase”, scrie Șercan.
Jurnalista semnalează de asemenea că paragraful indicat în hotărâre ca fiind “eroare de citare” este un plagiat prin traducere din limba engleză. ”E adevărat că autorul din nota de subsol este indicat greșit, dar asta nu schimbă faptul că acel paragraf este plagiat. În cazul punctelor 2 – 4 din hotărâre se specifică, în mod repetat, următoarele: „[…] nu rezultă însă cu certitudine dacă plagiatul pe fragmentele identificate a fost intenționat sau a derivat din necunoașterea/neaplicarea tehnicilor de citare”.
Să le luăm pe rând:
(a) Intenția de a plagia nu poate fi stabilită ca urmare a analizei unui text, iar bunele practici internaționale în materie de evaluare a plagiatului nu iau în calcul intenția sau lipsa ei.
(b) “Necunoașterea tehnicilor de citare” – această formulare, invocată de 4 (patru) ori în hotărâre, este un nonsens raportat la teza lui dr. Bode.
Când într-o teză ai zeci de citate corecte, cu ghilimele și indicarea autorului, cum e cazul tezei lui dr. Bode, NU poți să afirmi că autorul – dr. Bode sau cine i-o fi scris-o – nu a cunoscut tehnicile de citare”, a mai scris Emilia Șercan.
În concluzie, explică ea, ”nu poți, ca membru al Comisiei, să observi în teză zeci de citări corecte, cu ghilimele și atribuire, iar pentru situațiile identificate ca plagiate să invoci “necunoașterea tehnicilor de citare”.
Dincolo de aceste observații, mai e una, importantă, care pleacă de la o declarație pe care prof. Dacian Dragoș, președintele Comisiei de Etică a UBB, a dat-o jurnalistei Anca Grădinaru de la Europa FM.
Prof. Dacian Dragoș, pe care de altfel îl apreciez, a afirmat că „[…] nu ai cum să analizezi întreaga lucrare pentru că […] n-ai cum să găsești surse pe care softul anti-plagiat nu le identifică. Ar fi o muncă titanică fiecare teză să o analizezi așa, nu există capacitate pentru așa ceva”.
De șapte ani de zile, de când verific teze de doctorat, în foarte puține situații m-am folosit de softul anti-plagiat – și cu toate acestea am găsit întotdeauna surse în zeci de teze, cărți, articole etc”, a mai scris jurnalista.
Universitatea „Babeș-Bolyai”, la care ministrul de Interne, Lucian Bode, a obținut titlul de doctor cu o teză în care au fost descoperite de către Comisia de Etică „erori de citare” și „fragmente plagiate”, a anunțat marți că nu va face demersuri pentru retragerea titlului de doctor.
Profesorul Dacian Dragoș a spus că doar 2,9% din textele analizate ar avea probleme. „Procentul e atât de mic pentru că atât s-a reclamat și atât am identificat noi din analiza proprie, bazată pe softul anti-plagiat”. Am analizat „doar ce s-a reclamat, nu ai cum să analizezi întreaga lucrare pentru că vă dați seama n-ai cum să găsești surse pe care softul anti-plagiat nu le identifică. Ar fi o muncă titanică fiecare teză să o analizezi așa, nu există capacitate pentru așa ceva. Se analizează la comisiile de etică și la Consiliul de Etică pe baza unor sesizări, în sesizări trebuie să fie indicat clar ce s-a copiat, din ce sursă, deci trebuie dovezile atașate. În rest, ceea ce s-a sesizat și în plus am verificat testul anti-plagiat dacă are anumite indicații care ar putea să ducă la suspiciuni de fraudă, și pe acelea le-am verificat, texte mai mari care ar putea fi fraudate și acolo am mai descoperit și noi câteva lucruri în plus”, a arătat Emilia Șercan.
Citește și: În timp ce RADP ascunde gunoiul sub preș, orașul de cinci stele rămâne corijent la reciclare
