Am ajuns și la ultima parte din seria de articole intitulate “Eu cu cine votez?”. Această serie a avut ca scop să aducă în atenția cititorilor mai multe detalii despre candidații la consiliul local Cluj-Napoca. După ce am acoperit așa numitele “partide istorice” este timpul să ne îndreptăm atenția și către proaspăt fuzionatul USR-PULS, care a turat motoarele de campanie la maxim înainte de ziua alegerilor, țintind pentru cât mai mult capital politic pe care să-l folosească la parlamentarele din iarnă.
Pornind cu șansa a doua, USR-PLUS este, cel puțin pentru Cluj-Napoca, un partid care a devenit simpatic relativ repede în ochii cetățenilor. Nu mai este un secret că USR este măcinat de conflicte interne atât pe fond ideologic cât și din punct de vedere al deciziilor care se iau la nivel de partid. Chiar și în Cluj, cele mai vocale personalități ale partidului, Senatorul Mihai Goțiu și deputatul Emanuel Ungureanu, actual candidat la primăria Clujului, par a se afla într-o tensiune constantă. Însă chiar și dacă în spatele tensiunilor s-ar afla niște conflicte intense, toți cei implicați vor trebui să-și înghită, pe termen scurt, orgoliile pentru a da dovadă de unitate în fața alegătorilor.
Miza pentru USR-PLUS Cluj reprezintă nu este una fixă, ea depinzând de greșelile și gafele adversarilor politici. Greșeli exploatate cu cap de staff-ul de campanie al partidului pentru a obține cât mai mult suport. Pentru alegerile ce vor avea loc peste 3 săptămâni, USR-PLUS Cluj pare că plănuiește integrarea a cât mai mulți consilieri locali în procesul decizional al Clujului. Efectul inițial va fi de destabilizare a majorității pe care PNL și UDMR împreună cu emil Boc o formează, și care i-a permis actualului primar și consilierilor liberali să propună și să aprobe toate proiectele pe care și le-au propus. Fie ca au fost bune sau mai puțin bune, deciziile luate de aceștia au fost bine primite de electoratul PNL, care afirmă fără echivoc că “La Cluj se fac lucruri”. Destabilizarea acestei majorități ar însemna o mai mare afirmare a partidului în spațiul public precum și șansa de a-și pune numele pe unele din proiectele de interes major pentru Cluj-Napoca.
Lista consilierilor locali a filialei USR-PLUS Cluj nu are la prima vedere, oameni care să iasă în evidență. De altfel, chiar politica generală a partidului este promovarea oamenilor noi în politică. Îi vom trece în revistă, ca și în articolele anterioare, pe primii 4 candidați de pe lista de consilieri pentru a afla mai multe despre aceștia.
Candidați fără trecut politic și nu prea
Prima pe lista PLUSR-iștilor este Alexandra Oană. Profesor de meserie, Alexandra a terminat limbi străine la facultatea de litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai iar în prezent este profesoară de engleză la Transylvania College, o școală privată construită după un model britanic. Mai aflăm despre această că face parte din membrii fondatori ai partidului, ocupând în prezent funcția de vicepreședinte USR Cluj-Napoca și că a fost activistă împotriva violenței domestice. Trecutul ei politic este inexistent înainte de intrarea în USR și se pare că va face parte din comisia educațională și de tineret din consiliul local.
Cel de-al doilea candidat pe listele comune ale USR-PLUS Cluj este Sergiu Hossu. Poate cel mai vocal dintre candidați, Hossu are un trecut în spate când vine vorba de politică și funcții ocupate. Acesta a terminat Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul UBB, specializarea Geologie, apoi un master în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul aceleiași universități. În anul 2017 a absolvit cursurile MBA ale Universității Hull din Anglia, deținând o diplomă de Master of Business Administration.
A fost directorul Rosal Cluj mai bine de 7 ani, timp în care a avut timp să șicaneze și să critice deciziile luate la nivelul consiliului local pentru Cluj-Napoca. Ulterior a lucrat ca manager în mai multe firme cu profil informatic și a intrat într-o pe o notă timidă în PLUS, urmând a lua, peste noapte, postul de Președinte al filialei. La fel ca și în cazul oricărui om ce a interacționat mai mult de 5 ani cu instituțiile politice, controversele nu au ezitat să apară. Domnul Hossu a fost audiat la DNA Cluj în 2011, după ce procurorii au găsit, în urma perchezițiilor la locuința fostului primar Sorin Apostu, mai multe carduri pentru achiziționarea de combustibil primite de la firma Rosal. Ca urmare a acestui scandal, DNA Cluj a verificat mai multe contracte pe care Rosal le avea cu Primăria Cluj. Se zvonește că aceste controverse sunt de fapt cauza pentru care acesta se află pe poziția a doua a listei, după ce inițial a fost anunțat pe prima poziție.
Trăsătura comună: Studiile în străinătate
Pe poziția a treia se află Adriana Cristian. Deși la baza aceasta este inginer de telecomunicații, aceasta a terminat un masterat în studii europene iar acum este doctorandă la Facultatea de Științe politice din Cluj. La europarlamentare s-a implicat activ în promovarea partidului în Cluj Napoca iar principalele critici la adresa consiliului local fac referire la numărul mic de creșe și grădinițe disponibile în Cluj Napoca. Aceasta a propus în perioada pandemiei, construcția de creșe modulare pentru copiii ai căror părinți lucrează. Pe partea profesională, Adriana lucrează ca manager de proiect în mai multe firme din Cluj. Nici aceasta nu pare să aibe vreun alt trecut politic.
Ultimul candidat prezentat în acest articol va fi Radu Boloveschi, figură veche în partidul USR, unde este alături de Alexandra Oană, vicepreședinte. A fost masterand in Danemarca dar s-a întors în România în 2011. Poate cele mai mari contribuții ale lui Boloveschi sunt implicarea în campania “Salvați Roșia Montană” precum și contribuția sa la campania Salvați Bucureștiul a lui Nicușor Dan. Boloveschi e preocupat de calitatea vieții și se plânge ori de câte ori are ocazia de traficul din Cluj. .Acesta este de profesie economist si lucrat în mare parte pe domeniul de audit financiar.
În concluzie, se pare că USR promovează oameni tineri, mai mult decât oameni noi. La un scurt calcul al primilor 4 candidați pentru consiliul local, jumătate dintre aceștia au înregistrat deja destul de multă implicare politică sau prin funcții de conducere, în afaceri cu statul. Însă, spre deosebire de celelalte partide, se pare că candidații au stat departe de dosare si controverse în materie de justiție.
