Șeful Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj, Eugen Cecan, a obținut o primă victorie în instanță, după aproape 5 ani în care a fost cercetat în baza unor interceptări realizate contrar legii de Serviciul Român de Informații și alți trei ani în care judecătorii au verificat legalitatea sesizării instanței în camera preliminară. La sfârșitul lunii trecute, Tribunalul Cluj a decis definitiv că există neregularități în rechizitoriul din iunie 2019, emis în dosarul nr. 1848/P/2017 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a directorului DRDP Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.
În septembrie 2014, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj au început urmărirea penală împotriva lui Eugen Cecan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, susținând că acesta s-a folosit de angajații și utilajele DRDP Cluj pentru a realiza lucrări în favoarea și în folosul unor societăți comerciale deținute de fiii acestuia, Cecan Paul Bogdan și Cecan Vlad Cristian.
„Înculpatul Cecan Eugen având funcția de director general al DRDP Cluj, a folosit, în interes personal ori al membrilor familiei, resursele materiale și umane ale unității pe care o conducea, cele mai multe dintre acțiunile de folosire a acestor resurse vizând realizarea de lucrări de curățare a unor terenuri utilizate de Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Așchileu – Vultureni, înființată de fii săi, Cecan Paul Bogdan și Cecan Vlad Cristian”, se arată în rechizitoriu.
SRI a scris „scenariul” în dosarul lui Cecan
Tot în anul 2014 a fost încheiat un plan comun de cooperare între DNA – Serviciul Teritorial Cluj și Serviciul Român de Informații, însă SRI nu s-a oprit la a acorda sprijin tehnic în acest dosar penal, ci și-a extins atribuțiile dincolo de lege, îmbrăcând haina organelor de urmărire penală și punând în executare mandatele de supraveghere tehnică. Tot SRI se ocupa de transcrierea convorbirilor și comunicațiilor interceptate, cât și de realizarea activităților de „filaj” (supraveghere video, audio sau prin fotografiere). Fapt ce rezultă și din răspunsul SRI depus la dosarul cauzei la data de 17 noiembrie 2020, prin care se arată că: „Rezultatele activităților autorizate de interceptare și înregistrare a comunicațiilor pentru care s-a asigurat sprijin tehnic au fost transmise integral D.N.A. – S.T. Cluj, fiind asigurată, conform solicitării scrise a organului de urmărire penală, și operațiunea tehnică de redare a conținutului unor convorbiri telefonice. Convorbirile telefonice transcrise (notele de redare) au fost transmise, de asemenea, integral, organului de urmărire penală, în format electronic, pe suporturi optice puse la dispoziție de acesta în respectivul scop. Cu privire la acordarea de sprijin tehnic în cazul activităților autorizate de supraveghere video, audio sau prin fotografiere, din verificările efectuate a reieșit faptul că SRI a pus în executare, conform solicitării scrise a procurorului, pe momente operative stabilite de acesta, unele acte de autorizare în cauză, rezultate obținute fiind comunicate structurii de parchet solicitante, conform corespondenței anexate”. Mai mult, în adresele pe care organul de urmărire penală le-a înaintat SRI se menționa: „vă rugăm ca, în baza planului comun de cooperare, să procedați la punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică”, dar și faptul că: „ofițerii din echipa operativă au deplin acces la rezultatul măsurilor de supraveghere”
Serviciile secrete au jucat rolul organelor de urmărire penală
Procedeul obscur prin care DNA – ST Cluj și SRI au încheiat un protocol de cooperare pentru anchetarea șefului Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj, Eugen Cecan, reiese din lipsa unei ordonanțe prin care procurorul să fi dispus punerea în executare a supravegherii tehnice de către Serviciul Român de Informații, dar și din faptul că ofițerii SRI nu au calitatea de organe de cercetare penală cărora să li se poată delega punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică.
Mai mult, Serviciul Român de Informații l-a supravegheat tehnic pe Eugen Cecan după bunul plac. Potrivit informațiilor cuprinse la dosarul cauzei, șeful DRDP Cluj a arătat prin avocat că „organele de urmărire penală nu au întocmit procese verbale separate pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică, ci convorbirile interceptate şi înregistrate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au fost redate grupat (…) în niciul dintre procesele-verbale nu este indicată data şi ora la care convorbirea s-a încheiat, fapt ce face imposibilă verificarea conformităţii şi modului în care au fost redate în scris activităţile de supraveghere tehnică (dacă există omisiuni, redări inexacte sau pasaje neredate în scris”.
Cel mai probabil, organele de urmărire penală au „omis” să treacă data sau ora la care luau sfârșit convorbirile pentru că nu-și doreau să încalce și alte prevederi legale care le impun ca durata de interceptare să nu depășească durata maximă a înregistrărilor autorizate de 4 luni.
Probele obținute în urma activităților de supraveghere tehnică sunt lovite de nulitate
După ce DNA și SRI s-au distrat mai bine de doi ani, în martie 2017 s-a dispus schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată în infracțiunea de delapidare și s-a decis declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. În anul 2019, Eugen Cecan a fost trimis în judecată în dosarul 15613/211/2019, înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. În iunie 2021 Judecătoria Cluj-Napoca a confirmat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 1848/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, însă Eugen Cecan a contestat decizia instanței și după mai bine de un an, Tribunalul Cluj a decis că toate probele obținute în urma activităților de supraveghere tehnică sunt lovite de nulitate și a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
„Admite, în parte, contestaţia declarată de către inculpatul C. E. împotriva încheierii penale nr. 402/30.06.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor formulate de inculpat. Desfiinţează în parte încheierea atacată şi, rejudecând (…) constată nulitatea absolută a actelor de procedură prin care s-au pus în executare ordonanţa procurorului din data de 01.10.2014 de interceptare şi înregistrare cu titlu provizoriu, mandatele de supraveghere tehnică nr. 560-573/UP/02.10.2014 emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj – Secţia penală, prelungite ulterior, respectiv mandatele de supraveghere tehnică nr. 1030-1043/UP/23.11.2015 emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj – Secţia penală. Dispune excluderea probelor rezultând din următoarele mijloace de probă: – mijloacele de probă obţinute în baza ordonanţei de interceptare şi înregistrare cu titlu provizoriu din 01.10.2014. (…) Dispune excluderea de la dosarul cauzei a suporţilor optici cuprinzând datele rezultate în urma supravegherii tehnice realizate în baza ordonanţei de interceptare şi înregistrare cu titlu provizoriu din 01.10.2014, a mandatelor de supraveghere tehnică nr. 560-573/UP/02.10.2014 emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj – Secţia penală, prelungite ulterior, respectiv în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. 1030-1043/UP/23.11.2015 emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj – Secţia penală. Dispune înlăturarea fizică a mijloacelor de probă excluse de la dosarul cauzei. Constată neregularitatea rechizitoriului din data de 25.06.2019, emis în dosarul nr. 1848/P/2017 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în sensul că acesta cuprinde menţiuni referitoare la probele excluse prin prezenta încheiere. Dispune înlăturarea din cuprinsul rechizitoriului a pasajelor referitoare la probele excluse prin prezenta încheiere. Prezenta încheiere se comunică procurorului cu menţiunea ca, în termen de 5 zile de la comunicare, să remedieze neregularităţile rechizitoriului şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet. Menţine soluţiile de respingere a celorlalte cereri şi excepţii dispuse prin încheierea penală nr. 402/30.06.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., Obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei, parte din cheltuielile judiciare avansate de stat. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., Restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 28.07.2022.”, arată minuta instanței.
Cecan, Don și Pop, anchetați de SRI după aceeași rețetă
Modalitatea în care a fost efectuată urmărirea penală mpotriva lui Eugen Cecan nu este una fără precedent. La aceleași tertipuri au apelat echipele mixte SRI – DNA și în cazul lui Daniel Don, fostul șef al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de muncă, dar și în anchetarea lui Rareș Pop, fostul șef al ISCTR IT 4 Cluj. Dacă Don și Pop au preferat să renunțe definitiv la funcții și să arate publicului abuzurile la care au fost supuși, Cecan nu și-a abandonat scaunul de la DRDP Cluj și a fost destul de rezervat, nedorind să vorbească despre modul în care a fost efectuată urmărirea penală și ne-a îndrumat să luăm legătura cu avocatul care îl reprezintă în instanță, Lucian Criste, lucru pe care reporterii Gazeta de Cluj l-au făcut.
Însă nici avocatul Lucian Criste nu a vrut să ne ofere prea multe detalii cu privire la modalitatea în care a fost construit rechizitoriul, spunându-ne că așteaptă să vadă modalitatea în care instanța va motiva hotărârea.
„A fost începută o urmărire in rem de către DNA, s-au efectuat mai multe activități specifice de supraveghere tehnică, realizate aplicând procedurile existente în anul 2014. DNA a constatat că nu există indicii care să confirme elementele constitutive ale infracțiunii pentru care ei s-au sesizat și au declinat competența spre soluționarea cauzei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat că există date cu privire la o altă pretinsă faptă. Inițial a fost vorba despre abuz în serviciu, fapt care intra în competența DNA. Tribunalul Cluj a decis definitiv că toate activitățile de supraveghere tehnică sunt lovite de nulitate absolută și toate acele probe trebuie excluse de la dosarul cauzei.
Sunt niște chestiuni tehnice, în sensul în care în procesul penal distingem actele procedurale de actele procesuale. Actele procesuale sunt actele de dispoziție, iar actele procedurale sunt actele prin care se pun în executare actele de procesuale. Ei bine, în procesul penal, actul de urmărire penală este ordonanța procurorului. La acest dosar nu existau acte de dispoziție. Nu exista o ordonanță dată în temeiul art. 43 alin. 1 din Codul de procedură penală pentru punerea în executare, însă încheierea nu a fost motivată până la acest moment și nu doresc să comentez mai mult, având numai minuta instanței la dispoziție. Erau efectuate anumite adrese de către DNA, dar adresa nu este act de procedură. Articolul 287 din Codul de procedură penală prevede expres că actul de dispoziție al procurorului este ordonanța, dar aici problema de bază rezultă în raport cu deciziile Curții Constituționale prin care s-a constatat că lucrătorii din cadrul SRI nu au calitatea de organe de urmărire penală în procesele penale. Practic, Tribunalul Cluj nu a făcut altceva decât să se alinieze jurisprudenței majoritare propagate la nivel național, atât la nivelul ICCJ, cât și la nivelul curților de apel. ”, a declarat avocatul Lucian Criste pentru Gazeta de Cluj.
„Un judecător a fost pus în situația de a analiza legalitatea unor acte emise de o instanță superioară”
Lucian Criste a explicat că Judecătoria Cluj-Napoca a verificat legalitatea sesizării instanței fără să aibă competența materială să facă acest lucru.
„Eu am cerut să se constate necompetența materială a Judecătoriei Cluj-Napoca, deoarece aceste activități de supraveghere au fost efectuate de către DNA, iar din anul 2014, de la intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură penală, potrivit articolului 36, alin. 1, lit c, cauzele întru care urmărirea se efectuează de către DNA și DIICOT sunt doar de competența tribunalului. În acest caz a fost o situație atipică pentru că un judecător din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost pus în situația de a analiza legalitatea unor acte care au fost emise de judecătorii din cadrul instanței superioare. În astfel de dosare tribunalul judecă în primă instanță și curtea de apel judecă contestațiile.”, a declarat avocatul Lucian Criste pentru Gazeta de Cluj.
Faptul că Eugen Cecan nu a dorit să-și expună punctul de vedere cu privire la modul în care a fost efectuată urmărirea penală ne face să ne gândim că acesta nu își dorește să își toarne singur cenușă în cap de teama că SRI sau DNA ar putea să repete rețeta din 2014 și să-l înlăture definitiv de la șefia DRDP Cluj.
