Europenii văd cum libertatea presei din România se micșorează, iar guvernanții popează în ea bani negri

În timp ce partidele politice pompează bani negri în presa din România, cu preponderență în cea centrală, Uniunea europeană trage semnale de alarmă vizavi de independența ziariștilor. Săptămâna aceasta, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a publicat un raport în care se arată că presa din România este subordonată politic. Preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentare a Consiliului Europei, deputatul liberal Ionuţ Stroe, a preluat raportul respectiv dar nu a suflat nicio vorbă despre problema presei.

Raportul APCE arată că România are o problemă legată de banii cu care partidele politice plătesc mare parte a presei. Recent au apărut dezvăluiri despre cum PSD și PNL au cheltuit doar în acest an peste 20 de milioane de euro pentru presă. Au reușit să cumpere tăcerea marilor trusturi conduse de moguli pe subiecte cu potențial negativ pentru cele două partide și pentru președintele Klaus Iohannis.

Potrivit APCE, de la aderarea în UE, România a făcut progrese în privința respectării standardelor Consiliului Europei în domenii esențiale pentru funcționarea instituțiilor democratice, inclusiv în domeniul judiciar și în lupta împotriva corupției. APCE a salutat reformele structurale în curs de desfășurare din sistemul judiciar – menite să abordeze o serie de preocupări formulate de Comisia de la Veneția și de GRECO – adoptarea unei strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 și angajamentul său de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, APCE a lăudat România pentru reacția rapidă în contextul crizei refugiaților din Ucraina și pentru asistența pe care a acordat-o unui număr mare de persoane care au avut și mai au nevoie de protecție internațională.

Cu toate acestea, rezoluția adoptată astăzi de APCE, pe baza raportului elaborat de Edite Estrela (Portugalia, SOC) și Krista Baumane (Letonia, ALDE), subliniază o serie de preocupări, în special în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei, incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome, precum și faptul că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

APCE a formulat o serie de recomandări adresate autorităților române în domeniul judiciar, al luptei împotriva corupției, al executării hotărârilor Curții, al mass-media și al protecției persoanelor aparținând minorităților și grupurilor vulnerabile, pentru a-și îndeplini cât mai bine obligațiile asumate la aderarea la Organizație.

Cu batista pe țambal în rapoartele oficiale

Preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentare a Consiliului Europei, deputatul liberal Ionuţ Stroe, a lucrat cu cele două coraportoare, Krista Baumane (Letonia) şi Edite Estrela (Portugalia), pe tot parcursul acestui an, pentru a obţine un document care să reflecte corect situaţia din România, informează PNL într-un comunicat de presă.

Liberalii amintesc despre aspectele pozitive ale raportului, dar nu comunică nimic în privința preocupărilor exprimate de liderii europene privind situația mass-mediei din România.

„Raportul este unul favorabil, iar progresele pe care România le-a făcut în domenii cheie, precum justiţia, respectarea drepturilor omului, respectarea drepturilor minorităţilor ori gestionarea crizei de refugiaţi din Ucraina, au fost recunoscute şi apreciate. De asemenea, în cadrul Comisiei de monitorizare de azi, toate amendamentele delegaţilor români, susţinute de Ionuţ Stroe, au fost aprobate cu o largă majoritate, dar şi cu susţinerea raportoarelor, dovedind astfel pertinenţa şi corectitudinea lor”, se arată în comunicatul transmis de PNL.

Liberalii mai arată că APCE felicită autorităţile române pentru că au arătat „voinţă politică şi un angajament ferm” privind obligaţia de a respecta standardele democratice. De asemenea, liberalii arată că APCE felicită România pentru proiectele noilor legi ale justiţiei, apreciind în mod special atenţia acordată recomandărilor Comisiei de la Veneţia, GRECO şi MCV, în procesul de redactare.

„În egală măsură, suntem felicitaţi şi pentru progresele făcute în sancţionarea corupţiei la nivel mediu şi înalt, iar activitatea DNA este şi ea descrisă în mod pozitiv”, menţionează liberalii.

PNL precizează şi că eforturile României de a combate discursul care instigă la ură, prin alinierea la standardele Consiliului Europei, dar şi prin modificarea regulilor de procedură din Parlament sunt de asemenea apreciate.

„Tot în domeniul apărării drepturilor omului, România este numită, ‘exemplu de bune practici la nivel european’ când vine vorba de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale”, potrivit sursei citate.

Liberalii menţionează şi că este recunoscută reacţia „rapidă şi exemplară” pe care ţara noastră a avut-o în gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina.

„Documentul adoptat azi de plenul APCE este o victorie pentru ţara noastră, o recunoaştere la nivel european a drumului corect pe care România se află în acest moment şi a reformelor pe care PNL le implementează”, se arată în comunicat

Pe ce loc se află România la capitolul ”libertatea presei”

Potrivit unui raport al asociației Reporteri fără Frontiere, România se situează pe locul 56 din 180 în Indexul RSF, în scădere opt poziţii faţă de 2021, când s-a aflat pe locul 48.

La capitolul dedicat României, raportul RSF notează că mari grupuri media europene sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici. „Peisajul media românesc oglindeşte direcţiile globale: numărul publicaţiilor media tipărite scade, în timp ce publicaţiile media online şi posturile de radio şi televiziune înfloresc”, se precizează în analiză.

În legătură cu contextul politic, RSF scrie că, în România, „media este lipsită de independenţă şi este supusă încercările de interferenţă, în special la numirea şefilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a celor de la Consiliul Naţional al Audiovizualului”, instituţie care „a blocat informaţiile despre acţionariatul media audiovizuale, sub pretextul protejării datelor personale”.

Bătaie și procese

Numărul de procese abuzive este în creștere „Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărţuirea şi ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă tot mai mult să determine media să îşi dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive este în creştere, în timp ce deciziile instanţelor nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, se precizează în document. „Mecanismele de finanţare a media sunt deseori neclare sau chiar corupte. În timp ce marile companii media reuşesc să se autosusţină, majoritatea dintre ele depind de surse externe de finanţare, inclusiv subvenţii. Folosirea de fonduri publice pentru a cumpăra o acoperire media pozitivă este o practică politică răspândită”, mai alertează RSF. Organizaţia afirmă, de asemenea, că jurnalismul de interes public este concurat de campanii de dezinformare purtate de unele media şi unii politicieni, în special în contextul pandemiei de COVID-19.

La criteriul siguranţă, organizaţia avertizează că atacurile împotriva reporterilor şi a celor care practică jurnalismul cetăţenesc se înmulţesc alarmant şi reaminteşte de cazul din septembrie 2021, când jurnaliştii Mihai Dragolea şi Radu Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Bosutar au fost bătuţi în timp ce investigau tăieri ilegale de lemn în judeţul Suceava. „Supravegherea rămâne o problemă, în contextul în care parlamentul a adoptat o lege, analizată în prezent de Curtea Constituţională, care ar extinde sfera interceptărilor de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de informaţii”, se mai menţionează în raport în privinţa României.