După ce proiectul de lege prin care se modifică organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a trecut de Senat, excepţia de neconstituţionalitate ridicata într-un dosar nu va mai întrerupe cursul unui proces penal sau civil. Suspendarea procesului penal va mai fi posibila doar atunci când se constată pe baza unei expertize medicale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiediăa să participe la judecată.
Adoptarea legii la limita de cvorum şi a voturilor
Invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate reprezintă un procedeu defensiv de apărare a drepturilor şi libertăţilor garantate de constituţie, aflat la dispoziţia justiţiabililor. Aceasta poate fi invocată numai într-un proces declanşat şi numai dacă are legătură cu cauza respectivă. În situaţia în care Curtea Constituţională admite excepţia, norma juridică asupra căreia a fost ridicată excepţia nu va mai fi aplicată în cauză şi nu îşi va mai produce efectele juridice pentru viitor, textul de lege nemaiputând fi aplicat.
În mai 2009, un proiect similar a picat cu 68 de voturi, cu unul mai putin decat necesar. În forma actuală, legea 706/2009 care abrogă un alineat din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere la data de 1 septembrie 2009. Alineatul prevedea că „Pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă”. După ce a fost trimis pentru aviz la Consiliul legislativ şi pentru un punct de vedere la Guvern, la data de 22 decembrie 2009 a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Imediat a foua zi Senatul la preluat pentru dezbatere, adoptându-l, ca şi cameră decizională, la data de 24 august cu un număr de 69de voturi pro, 41 contra şi o abţinere. Conform site-ului ofical al Senatului, cele mai multe voturi pro s-au înregistrat din partea partidelor PDL, în număr de 45, PNL cu 11 şi UDMR cu 6. Independenţii au contribuit şi ei la adoptarea legii cu un număr de 7 voturi, din grupul lor votând împotriva doar Şerban Mihailescu, care are un dosar penal de corupţie suspendat pe baza excepţiei de neconstituţionalitate şi senatorii Corneliu Grosu si Sorin Chivu. La polul opus se află PSD+PC, care au votat în unanimitate împotriva adoptării legii cu un total de 35 de voturi. Pe rolul Curţii Constituţionale au existat mereu un număr mare de dosare ca urmare a invocării frecvente a excepţiilor de neconstituţionalitate, ceea ce face ca soluţionarea cauzelor să dureze exagerat de mult. În acelaşi timp, numărul mic al dispoziţiilor declarate neconstituţionale raportat la numărul excepţiilor invocate demonstrează faptul că suspendarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor este o modalitate convenabilă la îndemâna părţii interesate să tergiversze procesul. În acest mod, în situaţia în care excepţia este invocată într-un proces aflat în apel sau recurs, datorită faptului că aceste căi de atac sunt suspensive de executare, o sentinţă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate poarte rămâne în aer mult timp, fără ca inculpatul să poată fi pus la executare.
Excepţia de neconstituţonalitate ca portiţă de scăpare
Cea mai eficientă şi sigură armă folosită pentru a amâna procese a fost dintotdeauna excepţia de neconstituţionalitate. Odată invocată de avocaţi, judecătorii n-au de ales şi o trimit Curţii Constituţionale. În tot acest timp, cauza rămâne în nelucrare. Jurisprudenţa ultimilor ani oferă numeroase exemple de personalităţi care s-au prevalat de acest mijoc procesual pentru a amâna sau suspenda un proces penal în care sunt implicate. Pe data de 23 martie judecătorii Curtii Constitutionale au respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul lui Miron Mitrea în dosarul în care acesta este judecat pentru infracţiuni de corupţie, excepţie care viza Legea 115/1999, privind responsabilitatea ministerială.
Tot în luna martie Tribunalul Sibiu a amânat pronunţarea în cazul strămutaţilor de lux din Gorj, în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie Ionel Manţog şi Ion Vulpe. Avocatul liderului PDL Gorj, Ionel Manţog, director economic al Complexului Energetic Turceni a solicitat judecătorului suspendarea cauzei invocând excepţia de neconstituţionalitate privind unele articole din Constituţia României care îi asigură lui Manţog egalitatea în drepturi fără discriminare, dreptul la muncă, accesul la informaţii de interes public şi accesul la activităţi economice. Procurorii anticorupţie l-au trimis pe omul de afaceri George Copos în judecată la data de 6 iunie 2007. Avocaţii săi au ridicat rapid clasica excepţie de neconstituţionalitate, atacând un articol din legea dupa care funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie. Au încercat să demonstreze că DNA calculează prejudiciul încălcând legea fundamentală pentru că se raportează la euro în timp ce moneda naţională este leul. Au cerut şi recalcularea prejudiciului, încercand să-l scada sub un milion de euro astfel încât să dovedească faptul că dosarul Loteria nu este de competenţa DNA.
Cel mai recent exemplu este cel al edilului băimărean Mircea Dolha. La data de 5 mai 2010 magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis amânarea dosarului primarului interimar al municipiului Baia Mare ,apărătorii lui Dolha ridicând o excepţie de neconstituţionalitate. Pledoariile lor s-au bazat pe faptul că, în cursul anchetei penală, drepturile inculpatului ar fi încălcate, mai precis cele prevazute la articolele 16, 20, 21, 28, 124, şi respective 132 din Constituţie. Articolul 28 care întăreşte dreptul la secretul corespondenţei a fost adus în vedere cel mai des, apărătorii afirmând că înregistrarea audio prin care s-ar putea proba infractiunea de luare de mită a fost efectuată de către o persoana fizică, fără autorizaţii legale şi fără acordul său, Mircea Dolha reclamând că astfel i s-ar fi încălcat dreptul la intimidate.
Andrei Tomoş
