Expertizele din Jaf la BT facute de incompetenti instruiti de SRI
Procesul Jaf la BT, care se judeca acum la Curtea de Apel Cluj este departe de a se fi terminat. Judecatorii au decis ca in pleiada de expertize facute in cadrul acestui dosar mai este necesara inca una, care va fi facuta de un Vasile Sas, expert criminalistic din Brasov. Insa, un alt expert, Catalin Grigoras, singura persoana din Romania care poate atesta veridicitatea unei inregistrari audio, spune ca majoritatea expertizelor criminalistice care se fac sunt contestabile pentru ca nu se urmeaza manualul de utilizare a softurilor prin care se realizeaza aceste expertize.
La ultimul termen al procesului Jaf la BT s-a stabilit ca mai trebuie facuta inca o expertiza, dosarul riscand sa ajunga in cartea recordurilor pentru ancheta cu cele mai multe expertize pentru a se dovedi ca anchetatorii au gresit. de aceasta data, magistratii au decis ca expertul care trebuie sa reanalizeze probele video sa fie din cadrul Ministerului Justitiei, si nu din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care nu are experti in domeniu. In urma unei trageri la sorti a mai multor experti a fost ales Vasile Sas din Brasov. De asemenea. judecatorii au decis sa o audieze pe martora Claudia Anton, casiera de la Banca Transilvania, care acum locuieste in Italia. Daca proba audierii acestui martor nu va insemna prea mult pentru proces, expertiza probelor respective poate ridica o serie de probleme.
Conform expertului Catalin Grigoras, singurul expert din Romania care poate certifica o proba audio, spune ca majoritatea expertizelor facute sunt realizate de o
ofiteri activi ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) care “joaca” pentru tabara acuzarii.
“Astfel de expertize sunt normale avand in vedere modalitatile prin care au fost angajati si declarati la MJ-INEC noii experti audio/video, (…) ca angajatii MJ-INEC au fost instruiti de ofiteri activi ai Serviciului Roman de Informatii, se vede acum rezultatul acestui stagiu de instruire, precum si profesionalismul deosebit al ofiterilor instructori de la SRI, in plus SRI comunica pe site ca efectueaza expertize tehnice pentru Ministerul Justitiei, utilizand experti criminalisti autorizati si amestecand astfel expertiza tehnica cu cea criminalistica, fara ca Ministerul Justitiei, organele judiciare sau partile sa reactioneze”, arata expertul judiciar intr-o motivare la o cauza care nu are nici o legatura cu dosarul Jaf la BT insa este exemplificatoare pentru modul in care se realizeaza expertizele in anumite anchete.
Expertize dupa urechi de afoni
Expertul a trimis si o scrisoare deschisa la mai multe autoritati care pot face anchete sau investigatii, insa reactiile oficiale au fost nule.
“Avand in vedere o serie de probleme pe care le-am remarcat in cadrul expertizelor criminalistice efectuate de catre angajatii ministerului justitiei – institutul National de Expertize Criminalistice si la laboratoarele interjudetene din subordine, consider necesar a va aduce la cunostinta cel putin urmatoarele doua aspecte. Utilizarea programului EdiTraker pe probele din litigiu in rapoartele de expertize criminalistice intocmite de angajatii Ministerului justitiei nu este conforma cu manualul de utilizare al programului si instructiunile producatorului, adresate oficial Institutului National de expertize Criminalistice la data de 16 iunie 2011. Atat autorii unor lucrari citate in bibliografiile rapoartelor de expertize criminalistice intocmite de angajatii Ministerului Justitiei, cat si manualele de utilizare ale programelor din dotarea ministerului atesta fara echivoc faptul ca software-urile utilizate nu permit analiza probelor cu metodele descrise in bibliografie. In rapoartele de expertize criminalistice intocmite la Ministerul justitiei – Institutul National de Expertize Criminalistice, angajatii acestui institut sustin ca utilizeaza principiile si metodele descrise in bibliografie. Aceasta sustinere nu este conforma, iar rezultatele si concluziile prezentate in rapoartele de expertize astfel intocmite nu au suport stiintific”, spune expertul criminalistic. Cu alte cuvinte, expertii criminalisti din “ograda” Ministerului Justitiei bat campii si sunt instruiti de SRI cu “metode specifice”. In documentul trimis de expertul Catalin Grigoras la Inalta curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, cabinetul Primului Ministru, Ministerului Justitiei, Procurorului General, etc, se arata si ca expertul Vasile Sas, ales pentru a face expertiza in dosarul Jaf la BT a dat chix in expertiza facuta pentru dosarul 122923/62/2010 care s-a judecat la Tribunalul Brasov. Grigoras a apreciat ca “bibliografia raportului contine lucrari de specialitate care nu au fost utilizate la efectuarea expertizei”. cu alte cuvinte, sas ar fi lucrat “dupa ureche” in dosarul respectiv. De asemenea, expertul Grigoras prezinta o lista de 17 dosare si rapoarte de specialitate in care probele expertizate de angajatii Ministerului Justitiei au avut caracteristici tehnice net inferioare celor minime indicate de producator si manualul de utilizare al programului Editraker. “Inregistrarile in litigiu din aceste dosare au frecventele de esantionare mai mici de 44 KHz, iar utilizarea programului Editraker pe aceste probe nu este conforma cu conditiile de utilizare impuse de producator, rezultatele si concluziile rapoartelor de expertize astfel intocmite fiind irelevante”, mai arata expertul Grigoras.
Cu alte cuvinte, acolo unde pe inregistrare este o imagine sau un sunet care este neinteligibil, expertul poate trece in raportul de expertiza ca, spre exemplu, inculpatul a corupt pe cineva sa comita o infractiune, iar proba care sta la baza acuzatiilor este o inregistrare ambientala.
No. 1 in topul anchetelor chix
Dosarul Jaf la BT risca sa devina cea mai mare gafa a poliţiei clujene. In seara de 18 ianuarie 2010, Vasile Blaga, fostul ministru de Interne, a anunţat la televizor ca autorii jafului care a avut loc la unul dintre sediile BT din Cluj au fost prinşi. A doua zi, in dimineaţa zilei de 19 ianuarie, mascaţii şi procurorii i-au ridicat de la locuinţele lor pe Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, doi tineri de 21 de ani. De la arestarea lor şi pana in momentul de faţa, cei doi acuzaţi, rudele lui Hosu şi Baciu, şi majoritatea martorilor din acest caz au susţinut şi susţin in continuare ca tinerii nu au spart sediu bancii. In cadrul dosarului, cea mai sustenabila proba a acuzarii a fost faptul ca ADN-ul prelevat de la locul faptei s-ar fi potrivit cu ADN-ul celor doi. Insa, o alta expertiza a ADN-ul de la un institut specializat din Germania arata ca ADN-ul prelevat de la locul jafului nu are nimic de-a face cu ADN-ului lui Hosu şi Baciu. Mai mult, una dintre cele mai elementare probe care ar fi trebuit facuta, inalţimea celor doi hoţi, a fost stabilita abia spre finele anului trecut, la cererea avocaţilor celor doi tineri. Verdictul stabilit de expertiza Serviciului Roman de Informaţii (SRI) a fost ca diferenţa de inalţime intre autorii jafului, surprinşi pe camerele de supraveghere, şi cei doi acuzaţi care stau de un an in spatele gratiilor este de circa 10 centimetri. Cu cateva luni inainte ca cei doi tineri sa fie arestaţi, poliţiştii le-au ascultat telefoanele, dar in convorbiri nu a putut fi depistata nici o referinţa la faptul ca Hosu şi Baciu ar fi autorii jafului. De asemenea, nici in urma percheziţiilor la domiciliile celor doi nu a fost gasit nimic care sa-i incrimineze. Dupa mai bine de un an in care cei doi tineri au stat in arest, Hosu şi Baciu au fost eliberaţi. La prima instanta, chiar daca anchetele politistilor si procurorilor arata ca cei doi au spart impreuna banca, judecatorul il achita pe Baciu si lui Hosu ii da pedeapsa maxima cu executare. Cei doi au facut recurs la decizie iar procesul se judeca acum la Curtea de Apel.
Vinovati de dinainte
La scurt timp, dupa ce poliţiştii i-au arestat pe Hosu şi Baciu, şeful poliţiei clujene, Ioan Pacurar a declarat ca este sigur ca cei doi sunt autorii jafului. „Sunt doi tineri de 21 de ani care au comis acest jaf din teribilismul varstei pentru ca nu au o viaţa care sa implice cheltuieli mari. Nu au antecedente penale, unul dintre ei, de doua saptamani lucra ca taximetrist, iar celalalt aducea maşini din UE pe care le vindea aici. Pentru moment, probele care ii incrimineaza sunt secrete”, spunea Pacurar. Jaful a durat 66 de secunde şi faptaşii au fugit cu 246.000 de lei intr-un rucsac. Interesant este ca in aceeaşi perioada a anului 2009, in Cluj au mai avut circa 5 jafuri şi nici un suspect nu a fost condamnat pentru ca faptele au fost savarşite de autori necunoscuţi. La cateva zile dupa comiterea jafului de la banca, şeful Poliţiei Romane din acea perioada, Petru Toba, declara ca exista circa cinci suspecţi in acest caz. Dupa o luna, in loc sa se stranga, cercul suspecţilor s-a largit. In martie, Toba se declara optimist şi susţinea ca sunt peste zece suspecţi de comiterea acestui jaf.
Razvan Robu
