Extremiştii moldoveni, percheziţionaţi în pragul alegerilor

Serviciul de Informaţii şi Securitate  din Republica Moldova a pus pe roate o serie de măsuri pentru a evita ca posibilele manifestaţii de după scrutinul de pe 30 noiembrie să degenereze, la fel ca în urmă cu cinci ani, în acte violente şi vandalism. ”Revoluţia Twitter” a tinerilor moldoveni a adus la putere susţinătorii aderării europene, dar protestele violente, pe care unii consideră că le-au pus la cale comuniştii, au acoperit în culori sumbre această victorie. Posibilii ”agitatori” au fost vânaţi săptămâna trecută de procurorii moldoveni, vizate fiind grupurile extremiste

Miercuri 26 noiembrie, procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău, în comun cu colaboratorii SIS şi ai Inspectoratului de Poliţie Buiucani, au efectuat percheziţii la domiciliile unor membri ai organizaţiilor cu caracter extremist.

Acţiunile au avut loc în cadrul unei cauze penale începute în luna octombrie, pe faptul că pe teritoriul Republicii Moldova îşi desfăşoară activitatea un grup de persoane care au format organizaţii cu caracter extremist, precum Antifa, Scutul Social, Restruct Moldova, Russkii Leghion (Moldova), Noua Legiune şi altele.

Potrivit unor surse din cadrul structurilor de forţă moldoveneşti, citate de presa de peste Prut, membrii unora din acestea urmau să organizeze aşa-zisul „Maidan sângeros” la Chişinău după alegerile parlamentare. Aceştia trebuiau să facă în aşa fel încât situaţia să scape de sub control, iar persoane bine pregătite şi plătite pentru a pune în aplicare acest plan urmau să preia controlul asupra televiziunii naţionale, dar şi asupra altor obiective strategice.

Măşti şi cagule

”Pe parcursul anului 2014, membrii acestor organizaţii extremiste aveau drept scop să organizeze dezordine în masă, dezbinări naţionale, etnice şi rasiale, din motive de ură socială. Aceştia au creat şi distribuit mesaje cu caracter extremist prin intermediul forumurilor de pe site-uri de divertisment şi a mai multor reţele de socializare (www.facebook.com, www.vk.ru)”, arată anchetatorii.

Reprezentanţii acestor structuri ar fi implicate şi în acţiuni violente cu caracter discriminatoriu. Un exemplu sunt membrii Scutului Social, care se mândresc pe Facebook cu bătăi aplicate homosexualilor, acţiuni pe care le întreprind sub pretextul luptei împotriva pedofiliei.

În cadrul percheziţiilor au fost depistate şi ridicate măşti şi cagule, pe care suspecţii le îmbrăcau la momentul săvârşirii infracţiunilor, cuţite, cartuşe, drapele, suporturi digitale purtătoare de informaţii etc., mai precizează organele de anchetă moldovene.

Informaţiile au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă de către procurorul Viorel Morari şi şef-adjunctul Inspectoratului General al Poliţiei, Gherghe Cavcaliuc, în cadrul unei conferinţe de presă. Anchetatorii au la dispoziţie interceptări ale convorbirilor membrilor „Antifa” şi au anunţat că vor face publice imagini video şi foto de la reţineri şi din cadrul percheziţiilor.

Ruble şi aruncătoare de grenade

Oamenii legii au descins cu percheziţii la 15 locaţii ale membrilor „Antifa”, inclusiv la domiciliile purtătorului de cuvânt Pavel Grigorciuk şi al comunistului Mihail  Amerberg, şi au efectuat 5 reţineri. Unul din principalii lideri ai mişcărilor respective a fost reţinut, acestuia incriminându-i-se şi alte infracţiuni grave.

La percheziţiile efectuate acasă la deputatul Grigore Petrenco, lider al grupării extremiste ”Antifa”, organele de drept au găsit arme, pistoale cu amortizator, muniţii, aruncătoare de grenade, grenade, cutii de trotil cu declanşator de la distanţă. De asemenea, au fost depistate sume mari de bani, de ordinul sutelor de mii, inclusiv ruble ruseşti cu ştampile ale băncilor din Federaţia Rusă. La locaţiile unde s-au efectuat percheziţii, au fost descoperite şi planurile detaliate ale clădirilor unde îşi au sediile Comisia Electorală Centrală şi a televiziunea publică. Poliţia bănuieşte că se plănuia atacul asupra acestor instituţii.

Printre suspecţii sunt tineri cu vârsta de 25 şi 35 de ani, din Chişinău, Ialoveni, Bălţi şi Soroca. Unul din persoanele racolate de gruparea „Antifa” este militar în termen, care avea acces la diferite arme şi muniţii. Persoanele suspectate sunt cercetate pentru organizarea unei grupări criminale şi tentativei de destabilizare a situaţiei social-politice din ţară şi riscă de la 8 la 15 ani de închisoare.

Activiştii comunişti

Şi activistul PCRM, Mihail Amerberg, a fost luat la puricat de autorităţile moldovene. Acesta a mai fost acuzat de păstrare ilegală de arme în urmă cu un an şi se bănuieşte că ar avea legătură cu gruparea extremistă condusă de Grigore Petrenco. În 2013, la domiciliul acestuia au fost descoperite muniţii, gloanţe expansive, gloanţe care pot pătrunde o vestă anti-glonţ şi chiar aruncătoare de grenade, deţinerea cărora este ilegală. Potrivit unor surse citate de presa moldoveană, printre actualii candidaţi la funcţia de deputat din partea PCRM sunt ce puţin trei activişti Antifa. Ultima săptămână de campanie din Republica Moldova a adus o mobilizare puternică la nivelul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi al poliţiei, existând în ultima perioadă şi acţiuni în forţă.

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a întrunit, luni, la convocarea preşedintelui Nicolae Timofti, după ce SIS a anunţat activarea „unor forţe în direcţia subminării cadrului naţional de securitate”, potrivit Mediafax. SIS a anunţat vineri că este vorba despre forţe atât „pe palier intern, cât şi de sorginte externă” şi a îndemnat populaţia la vigilenţă.

”Revoluţia furată”

Pe 7 aprilie 2009, o pagină din istoria Republicii Moldova a fost scrisă de pe tastele dispozitivelor mobile cu fraze de maximum 140 de caractere şi a putut fi citită pe Twitter, titra CNN în urmă cu cinci ani. Manifestaţiile din Moldova, care au urmat victoriei comuniştilor în alegeri, au început a doua zi printr-o impresionantă manifestaţie spontană a tinerilor, care s-au strâns în piaţa din centrul Chişinăului răspunzând apelurilor lansate pe reţeaua de socializare Twitter sau prin SMS-uri.

Majoritatea persoanelor ieşite în stradă au fost tineri studenţi care au protestat faţă de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, când comuniştii au strâns mai mult de 50% din voturi. Ulterior, mai multe site-uri din Republica Moldova nu au putut fi accesate, fiind blocate de furnizorul de internet Moldtelecom, companie de stat, în condiţiile în care aceste site-uri erau folosite de tineri pentru a comunica despre eve­nimente în desfăşurare şi pentru a face comentarii.

În cursul zilei de 7 aprilie, poliţiştii moldoveni au fost nevoiţi să cedeze în faţa mulţimii. Depăşite numeric, autorităţile le-au lăsat drum liber protestatarilor care au pătruns în Parlament şi în birourile prezidenţiale. Furioşi, oamenii au spart geamuri, au scos mobila în stradă şi au ars-o. Zeci de oameni au fost arestaţi şi răniţi. Ppreşedintele Vladimir Voronin a acuzat partidele din opoziţie pentru instigarea oamenilor şi pentru producerea haosului. O mare parte dintre moldoveni sunt însă de părere că protestele violente sunt rezultatul unui complot pus la cale de Partidul Comunist.