Cunoscut în mediul de afaceri drept Regele Mall-urilor din România, Iulian Dascălu este un personaj controversat care a reușit, cu sprijinul unor ”proptele” din Servicii să construiască un lanț de centre comerciale pe teritoriul României. În Cluj-Napoca, într-o conjunctură care frizează încălcările legilor urbanismului, el se pregătește de edificarea celui de-al doilea proiect marca Iulius. Primul mall Iulius, cel din cartierul Gheorgheni, a fost construit într-un mod similar: o licitație de concesiune a terenului trucată, sprijin cu încălcarea legilor din partea conducerii liberale a Consiliului Județean, reprezentat la vremea respectivă de fostul senator PNL Marius Nicoară, și plângeri penale instrumentate de apropiați din cercul de interes al lui Dascălu.
Consiliul Județean Cluj, condus la acea vreme de liberalul Marius Nicoară scosese la licitație concesionarea unui teren pentru construirea unui mall. Bătălia s-a dat între Iulian Dascălu şi Arpad Paszkany. După luptă, doar Paskany a ieșit șifonat și s-a ales mai multe dosare penale, în care au fost implicați și jurnaliști ai Gazetei de Cluj care au fost prinși la mijloc doar pentru că au relatat evenimentele. Într-un final, toți cei implicați au primit achitări din partea judecătorilor, ceea ce demonstrează că dosarul și ancheta penală au fost făcute la comandă.
Chiar dacă Dascălu a evitat de fiecare dată să comenteze modalitatea în care afacerile lui beneficiază de susținere din partea unor persoane influente în administrațiile locale instituțiile guvernamentale, pentru foarte multă lume el este considerat omul securității. Coincidența face ca extinderea precipitată a afacerilor lui Dascălu a început în 1998, când pe statul de plată al omului de afaceri a apărut primul general de Securitate, Gheorghe Atudoroaie. În 1998, Iulian Dascălu, care aunci era un afacerist modest, l-a angajat oficial pe celebrul Atudoroaie, securist greu înainte de 1989 şi apoi transformat de regimul Iliescu în şef al Diviziunii de Protecţie a SRI.
Foarte rapid s-au îngrămădit pe statele de plată ale lui Dascălu şi alţi generali sau colonei de Securitate (generalul Tiberiu Simion, coloneii Huţanu, Dogaru, Mocanu şi Feraru sau primul şef al SRI Iaşi, Florin Vezeteu). În 2002, în urma unui scandal, Dogaru a fost dat afară din SRI, dar a fost ”recrutat” de Iulian Dascălu. Ioan Bala, fostul comandat general al penitenciarelor din România, a fost desemnat de Dascălu să se ocupe de dezvoltarea și securitatea ansamblului urbanistic Openville din Timişoara.
Bala a fost în perioada 2008-2012 comandant general al penitenciarelor din România, însă după ce a ieșit în public cu o serie de declarații demne de un scenariu hollywoodian, el a fost schimbat din funcție de Titus Corlățeanu și s-a reîntors la conducerea Penitenciarului Timișoara. Înainte de a fi demis din funcția de șef al penitenciarelor din România, el a susținut în fața ziariștilor prezenți la o conferință de presă că a dejucat planurile unei grupări teroriste.
Pe statele de plată ale diferitelor afaceri gestionate de Dascălu s-au mai aflat Gen. Vasile Alexoaie (fost şef de Securitate la Roman, după 1989 în structura de conducere a SRI Iaşi, fost preşedinte al FNI Iaşi).
De asemenea, printre apropiații lui Dascălu se numără și Relu Fenechiu. Legătura între Fenechiu și Iulian Dascălu este realizată printr-o serie de atribuiri de lucrări făcute de Dascălu către o firmă de construcții de-a deputatului liberal. firma lui Fenechiu a lucrat la proiectul Palas, după ce Fenechiu a făcut lobby la Ministerul culturii pentru ca proiectul să primească un aviz de începere a lucrărilor.
Astfel, în opt ani, Dascălu a construit opt mall-uri în Românie, ce au pornit scandaluri care au fost băgate sub preș de autorități.
”Afacerea Iulius Mall” în varianta lui Pazkany
Arpad Paszkany a făcut și o plângere penală în care a dezvăluit cum a avut loc concesiunea pentru terenul pe care a fost construit Iulius Mall. Conform dezvăluirilor, societatea lui a pierdut licitația de concesiune chiar dacă, conform caietului de sarcini, ar fi obținut un punctaj mai mare decât societatea lui Iulian Dascalu. “Din recalcularea efectuată de specialiști a rezultat un punctaj net în favoarea SC South East Euromentor SRL, respectiv 194,45 puncte față de 118,5 puncte cât ar fi trebuit să i se acorde SC Iulius Grup SRL (…) În străinătate fiind, la data de 24 februarie 2007, am aflat de la personalul din subordinea mea din România, că am fost ținta unor abuzuri și acțiuni de denigrare din partea DIICOT Cluj și, în concret, a doamnei procuror Daciana Deritei si a domnului procuror Hrudei Mircea, cu participarea unor lucratori de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Cluj. Menționez că până la această dată, organele de Poliție și Procuratură nu m-au cautat la domiciliu, pentru a verifica dacă sunt sau nu plecat din România. În realitate, eu sunt victima unei licitații trucate de către M. Nicoară și subordonații săi, iar profitorul este Dascălu I. (Iulius Mall). Interesul mai sus menționat îl argumentez prin aceea că d-na procuror Deritei Daciana, care urmărește cu atâta ardoare să mă vadă arestat, pentru a-mi „închide gura”, este în relație de rudenie apropiată cu d-na Măriuca Pop, secretar al CJ Cluj, care, cot la cot cu M. Nicoară, a fraudat licitația cu privire la construirea unui centru comercial pe imobilul cunoscut sub numele de „Casa Tineretului”, în favoarea „victimei” Dascălu I. Mai mult, fiica D-nei secretar al CJ Cluj Pop Mariuca, Andrei Ramona Camelia (numele luat după căsătorie), este în relație de rudenie (verișoare) cu D-na procuror Deritei Daciana, avocata fiind în Baroul Cluj, reprezintă interesele firmelor lui I. Dascălu în Cluj. Menționez că și acțiunile judecătorești și comerciale pe care le-am avut cu firmele lui Dascalu I., activități considerate de D-na procuror și colegii ei infracționale, au avut loc prin participarea personală a sus numitei, D-na avocat Andrei Ramona Camelia, rudă cu D-na procuror. În aceste condiții rezultă cu certitudine, că D-na procuror Deritei și colegii domniei sale, urmăresc să-mi creeze un statut de vinovat și fugar periculos pentru a determina și influența judecătorii să mă aresteze, situație în care reducerea mea la tăcere forțată, ar favoriza rudeniile, afaceriștii și persoanele implicate în trucarea licitatiei menționate, în frunte cu M. Nicoară”, arăta Paszkany în memoriul său.
Clujenii care au protejat afacerile lui Dascălu
În Cluj, afacerile lui Dascălu au beneficiat de protecție, la fel ca în celelalte județe unde afacerea Iulius a înflorit. În primul rând, fostul șef al CJ Cluj, Marius Nicoară i-a oferit susținerea pe linie de partid. Pe un alt palier, la fel de important ca cel politic, Dascălu a beneficiat de susținere din partea familiei Pop din Cluj-Napoca, ai cărei membri au ocupat funcții importante în Justiție.
Ramona Camelia Pop a lucrat ca avocat pentru Iulian Dascalu. Ea este verisoara Dacianei Deritei, cea care a „fabricat” alături de Mircea Hrudei, dosarele Gazeta și Paszkany (I).
Daciana Deritei este ruda cu Mariuca Pop, fost secretar în cadrul Consiliului Județean Cluj, persoana care a parafat contractul cu Iulius Mall. Pop Lucian este o rudă de gradul patru a Dacianei Deritei, el ocupând funcția de consilier juridic. Marius Pop, un alt verișor al Dacianei Deritei, a deținut funcția de președinte al Tribunalului Militar Cluj. Tatăl lui Pop Liviu este arbitru la Camera de Comerț Cluj, iar numele acestuia este Pop Liviu.
Dascălu finanțat de banca lui Putin
În 2022, una dintre cele mai mari afaceri din Cluj Napoca, Iulius Mall, a primit o finanțare în valoare de 20 de milioane de euro din partea Băncii Internaționale de Investiții (International Investment Bank – IIB) din Rusia, supranumită ”Banca lui Putin”. Creditul luat a fost unul ”sindicalizat”, adică banii au fost folosiți pentru toate afacerile care fac parte din Iulius Grup.
Banca Internațională de Investiții a fost fondată în anul 1970, când ar fi trebuit să fie echivalentul Fondului Monetar Internațional pentru blocul economic răsăritean socialist CAER. Portofoliul de împrumuturi al Băncii Internaționale de Investiții a ajuns, de la relansarea acesteia, din 2012, la 753 de milioane de euro, în doar șase ani, din care România reprezenta 10%, potrivit rapoartelor băncii. În România, IIB a acordat finanțări unor companii precum Agricover, Avicola Buzău, Fabrica de Lapte Brașov, MEP Retail, dezvoltatorul Iulius Group sau MEP Retail, operatorul lanțului Profi.
Din fost cofetar a ajuns la prăjitura Serviciilor
Iulian Dascălu e un ieşean (părinţii săi sunt foşti muncitori la Moldomobila), născut într-un cartier muncitoresc (Bularga), un băiat care n-a făcut multă şcoală (la Revoluţie era expert cofetar, abia peste 10 ani comandându-şi o diplomă universitară) şi care a muncit în tinereţe pentru a-şi face un rost. Potrivit publicației ieșene topiasi.ro, Dascălu a început în 1991 să facă mici afaceri, dar în ciuda eforturilor nu a reuşit să rupă gura târgului. Asta până în 1998 când pe statul său de plată apare primul general de Securitate iar afacerile îi explodează brusc.
Ca să fie clar, un afacerist puternic reuşeşte cu greu să racoleze un securist de soi, foarte greu un colonel, dar mai nimeni nu poate pune mâna pe un general de Securitate. Mai ales pe unul de talia lui Gheorghe Atudoroaie, cel condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie.
E fațadă, n-ar trebui să mire.
În vremea cumpărăturilor, de orice fel, pe internet, și e doar începutul ce rost are încă un mol în orașușl unde oricum nu te calci pe picioare la cele două deja făcute?
Părerea mea că molul e doar un centru de spăalre pe creier, de formare a omului nou. Majoritatea celor ce intră-n ele, fără să vrea, fără să știe, începe să joace, să fie altcineva decît sînt pe stradă, devin persoane.
Ce-nseamnă „persona” în latină.
persona, -ae s.f. masca de actor; personaj, rol (in teatru); persoana
personalus, -a, -um adj. mascat, deghizat, inselator
Securiști sînt în slujba celor ce conduc lumea. Cei mari știu, cei mici, nu cred. Nu au slujit și nici nu slujesc nici un regim, acestea fiind instaurate de cei ce conduc lumea doar pt a ne păcăli că ar fi țări independente, că oamenii, prin alegeri, hotărăsc, că cutare șef de stat la vedere conduce ceva, ia hotărîri, se împotrivește (vezi Orban sau Putin)