Principala temă de dezbatere a procesului în care este judecat fostul adjunct al IPJ Cluj, comisarul șef Mureșan Alexandru, este în acest moment lipsa unui răspuns fără echivoc al BRD referitor la existența unui segment de clienți ”bonne gamme” sau ”haute de gamme”, față de care Banca are o atitudine preferențială atunci când vine vorba de acordarea creditelor.
Apărarea dorește să arate că BRD are o politică de acordare preferențială a creditelor, lucru pe care conducerea băncii îl neagă vehement, arătând că nu există un regulament scris care să confirme această practică. Reprezentantul legal a al comisarului Alexandru Mureșan spune însă că acest lucru reiese clar din fișa postului comisarului de credite Lavinia Sabău, cea care s-a ocupat de dosarul de credit al lui Mureșan. De aceea a solicitat în mod insistent instanței să revină cu o adresă la BRD, arătând că, deși că s-a pus la dispoziție fișa de post a a Laviniei Sabău, banca a trimis fișa de post actuală, datată cu 2013, și nu pe aceea solicitată, valabilă la data semnării contractului de credit, anul 2008.
”Banca a spus că nu există un regulament pentru clienților ”bonne gamme”. Cu toate acestea avem la dosar fișa postului din care rezultă că Sabău Lavinia se ocupă de o categorie specială de clienți. Există o segmentare a clienților și ne interesează care erau criteriile acestei segmentări. Cum s-a stabilit că Mureșan Alexandru aparține acestei categorii speciale, care beneficiază de credite în condiții particulare. Această practică există cu certitudine, angajați ai băncii care au fost audiați au recunoscut în declarațiile din fața instanței, dar banca o neagă”, a precizat avocatul.
”Bonne gamme” există doar în folclor
Reprezentanta procuraturii a fost de acord că există anumite neconcordanțe la dosar între declarațiile reprezentanților băncii și ale angajaților săi, dar spune că acestea nu sunt hotărâtoare pentru proces. Referitor la această situație, avocatul BRD a insistat asupra faptului că nu există un regulament scris care să se refere la categorii speciale de clienți, cum ar fi cei ”bonne gamme” sau ”haute de gamme”. Deși martorii care au fost audiați în timpul procesului au vorbit despre această segmentare, ea nu este reglementată explicit prin vreun regulament intern al băncii. La insistența judecătorului de a răspunde dacă există o instrucțiune obiectivă, scrisă, pe baza căreia se stabileșe un portofoliu preferențial, reprezentantul RBD a arătat că poate fi vorba despre o normă nescrisă, o cutumă, dar banca nu a elaborat un set de criterii clare, care să ghideze comisarii în stabilirea unui segment ”bonne gamme” sau ”houte de gamme” al clienților.
Ca urmare a acestei situații, instanța revenit cu o adresă către BRD pentru comunicarea fișei postului, la data acordării creditului care face obiectul procesului, a comisarului de credite care a întocmit dosarul fostului adjunct al IPJ Cluj. În adresa respectivă, BRD va trebui să arate care sunt criteriile de împărțire a clienților în clienți ”bonne gamme” sau clienți ”haute de gamme”, categorii care există, așa cum reiese din fișa postului comisarului BRD, Sabău Lavina, precum și din declarațiile martorilor.
Un conflict mai vechi între BRD și comisar
Comisarul de poliție Mureșan Alexandru a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 17 iunie 2013, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi două infracţiuni de uz de fals, fiind sesizată Curtea de Apel Cluj. În rechizitoriu se susţine că în cursul anului 2008, Mureșan a obţinut două credite bancare în valoare totală de 248.500 euro – unul 200.000 euro şi altul de 48.500 euro, de la BRD – GSG -Sucursala Cluj, prin falsificarea a două adeverinţe de venit eliberate de IPJ Cluj. Deoarece venitul său nu îi permitea obținerea creditelor dorite, procurorii au susținut că Mureșan şi-a adăugat venituri suplimentare pe cele două adeverințe,așa încât, practic şi-a dublat veniturile și devenind astfel eligibil pentru un creditul pe care și-l dorea.
Anul trecut, comisarul Mureșan Alexandru a depus la Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva dispoziției de neîncepere a urmăririi penale față de funcționarii din cadrul BRD-GSG Cluj-Napoca pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. În motivarea plângerii, Mureșan arată că funcționarii din cadrul băncii au falsificat fără știrea lui adeverințele de salariu pentru a obține bonusuri din partea conducerii pentru creditele acordate.
Instanța a decis NUP pentru funcționarii BRD
Ca urmare a declarațiilor date de funcționarii BRD, Sucursala Cluj-Napoca, în calitate de martori în procesul pe care Mureșan îl are pe rolul Curții de Apel Cluj, comisarul a solicitat cercetarea acestora pe motiv că i-ar fi falsificat adeverinţele de venit pentru obţinerea celor două credite în anul 2008, acreditând ideea că nu el a făcut modificările de pe cele două adeverinţe, ci funcţionarii băncii. În urma cercetărilor efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva funcționarilor BRD pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Reprezentantul procuraturii este de părere că Mureșan beneficia de un avantaj cert din falsificarea adeverințelor el neputând accesa suma de aproape 250.000 de euro pe baza cuantumului real al venitului său.
”Apărările petentului MA care acreditează ideea unei conspiraţii a funcţionarilor băncii ce i-ar fi falsificat adeverinţele de venit, fără ştirea sa, pentru a-i acorda creditele în sumă totală de 248.500 euro, deşi el nu avea venituri suficiente pentru a-şi putea plăti ratele aferente, sunt total neverosimile şi nu pot fi acceptate. Este adevărat că în urma expertizei criminalistice efectuată în cauză, nu s-au formulat concluzii în sensul că petentul a făcut modificările şi adăugirile în adeverinţele de venit (astfel de concluzii nu au putut fi formulate datorită unor împrejurări obiective legate de modul de falsificare a documentelor), însă este la fel de adevărat faptul că petentul era singurul interesat şi a folosit cele două acte false pentru obţinerea creditelor în condiţiile în care cunoştea cu certitudine că veniturile pe care le realiza împreună cu soţia sa şi pe care le putea justifica prin documente acceptate de bancă, erau insuficiente din punctul de vedere al normelor de creditare.”, arată procurorii.
De asemenea, comisarul a declarat în mod constant că el personal a ridicat adeverinţele de la IPJ Cluj şi tot el le-a predat consilierului de clientelă de la BRD, astfel că nici o altă persoană nu a avut acces la cele două documente din momentul eliberării de către IPJ Cluj până în momentul depunerii lor la bancă.
Instanța a respins plângerea comisarului Mureșan Alexandru ca neîntemeiată, menținând soluţiile adoptate de procuror.
”Solicită în temeiul art.2781 respingerea plângerii ca fiind nefondată, menţinerea soluţiei din rechizitoriul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj”, se arată în motivarea sentinței de neîncepere a urmăririi penale date în cauză.
