După ce a semnat miercuri patru acorduri de finanțare în România, Fondul European de Investiţii acordă 170 milioane de euro pentru IMM-uri şi pentru a credita studenții care vor să-şi continue cursurile în străinătate.
Conform Agerpres, miercuri, FEI şi instituţia financiară nebancară FINS au semnat primul acord de garantare Erasmus+ din România, în valoare de 4,5 milioane de euro, care va permite FINS să crediteze studenţii care vor să continue studiile la master în străinătate.
Astfel, aproximativ 450 de studenţi vor beneficia de credite în condiţii favorabile pentru a studia în altă ţară din UE, precum şi în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia.
Totodată, FEI a semnat acorduri COSME cu CEC Bank (25 de milioane de euro), Deutsche Leasing România IFN (80 de milioane de euro) şi Libra Internet Bank (65 milioane de euro), care vor facilita accesul la credite şi finanţări de leasing pentru aproape 3.000 de IMM-uri.
„Pentru prima dată în România, FEI va sprijini accesul la finanţare pentru 450 de studenţi care vor putea obţine credite pentru costul studiilor, sporind astfel posibilitatea de instruire pentru o gamă mai largă de studenţi. De asemenea, prin noile noastre acorduri COSME, vom îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru 3.000 de IMM-uri. Astfel, se va îmbunătăţi competitivitatea unui segment important al economiei româneşti, care constituie motorul creşterii economice, creării de locuri de muncă şi al inovării”, a afirmat Roger Havenith, directorul general adjunct al FEI, cu ocazia ceremoniei de semnare a acordurilor.
FEI face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii, iar principala sa misiune este să sprijine IMM-urile din Europa prin facilitarea accesului acestora la finanţare.
Angela Cristea a mai spus că acordurile semnate miercuri, care, la prima vedere, par nişte operaţiuni financiare, au de fapt o miză mult mai mare, respectiv impactul în economia reală şi în societate. Ea a adăugat că, în baza acordurilor, 3.000 de IMM-uri vor primi sprijin pentru a avea acces la finanţare.
„Este vorba mai ales de acele proiecte unde ştim că băncile, instituţiile financiare, se gândesc de două, trei, patru ori înainte de a da un împrumut sau de a oferi garanţii, pentru că pot considera că proiectele au un grad de risc mai mare, iar noi, la nivelul Uniunii Europene, prin Planul Juncker, ne-am asumat tocmai acest lucru, să acoperim acea parte de risc”, a menționat Cristea.
