Fostul cameraman al lui Boc construiește case într-o zonă inundabilă din Mănăștur

Ovidiu Moldovan, fostul cameraman al lui Emil Boc, este unul dintre clujenii care a ieșit de pe orbita creată în jurul primarului și s-a lansat în afaceri din domeniul imobiliarelor. Una dintre autorizațiile de construire primite de firma lui Moldovan de la Primăria Cluj-Napoca prevede edificarea unor case într-o zonă care, potrivit hărții de Hazard și Risc la inundații, este inundabilă. Pentru a îi mări suprafața de teren pe care poate construi, Moldovan a astupat un curs natural de apă prin care se deversau apele pluviale din zonă spre Pârâul Popii. Primăria nu a văzut nicio problemă în faptul că Moldovan a redus cursul de apă la un tub cu diametrul de aproximativ 80 de cm.

În martie 2024, Gazeta de Cluj a publicat un articol în care era prezentat faptul că firma unui om de afaceri care a făcut parte din anturajul primarului Emil Boc construiește patru duplexuri la intersecția străzilor Moricz Zsigmond cu str Câmpului, în cartierul Mănăștur.

Locuitorii din zonă au sesizat faptul că un curs de apă, prin care apele pluviale de pe versantul pădurii din apropiere se scurgeau, atunci când ploua abundent, în Pârâul Popii, a fost astupat și înlocuit cu un tub cu diametrul de aproximativ 80 de cm.

Pentru a putea vedea legalitatea lucrărilor am cerut administrației locale să spună dacă în cadrul autorizației de construire primită de firma Vector Activ, care le aparține lui Moldovan Ovidiu Daniel și lui Borodi Liviu Calin, sunt autorizate lucrări de astupare a cursului de apă.

Răspunsul municipalității a fost că „pe planul topografic, vizat de catre OCPI, nu apare prevăzut nici un curs de apă. În ceea ce privește colectarea apelor pluviale de pe parcelă, aceasta se face printr-un sistem de rigole și tuburi, care mai departe descarcă într-un bazin de retenție, îngropat în incinta proprietății. Aceasta se va folosi la udarea spațiilor verzi sau curățarea suprafețelor betonate”, arată administrația clujeană.

În pofida faptul că „planul topografic” nu prevede niciun curs de apă, el există, dovadă fiind podețul construit la intersecția străzilor Moricz Zsigmond cu str Câmpului.

Mai mult, zona apare ca fiind inundabilă.

Harta de risc pentru inundații arată cursul de apă de care Primăria Cluj-Napoca nu știa

Ministerul Mediu a realizat în 2022 Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații în care sunt prevăzute zonele inundabile din România. În această aplicație sunt incluse toate cursurile râurilor din România și a zonelor predispuse la inundații. În Cluj-Napoca, zona aflată la intersecția străzilor Moricz Zsigmond cu str Câmpului este inclusă în zonele de risc. Atunci când plouă, apele de pe versantul pădurii din capătul străzii se scurgeau printr-un canal natural până spre Pârâul Popii. 

Harta respectivă arată că adâncimea apelor pluviale poate fi de aproximativ 1,57 metri, iar viteza apei este de aproximativ 1,27 m/s.

Sursa: inundații.ro

Sursa inundații.ro

De altfel, la intersecția străzilor menționate anterior, în urmă cu aproximativ 15 ani, când strada a fost asfaltată și s-au făcut lucrări de modernizare, este construit un podeț peste canalul care asigură scurgerea apelor spre Pârâul Popii.

Fix în zona respectivă, Primăria Cluj-Napoca a emis autorizații de construire pentru una dintre firmele deținute de Ovidiu Moldovan. 

Legea 107/1996 (Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele) spune la art 49, al 1 că ”Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe.

Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonomă La alineatul 2 scrie că ””Apele Române” poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor.”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației  a elaborat un Ghid de bune practici privind măsuri de adaptare aplicabile clădirilor existente și clădirilor noi, situate în zone inundabile. Autorii lui scriu că „ suprafața construită a crescut dramatic ca urmare a dezvoltării economice și sociale sau a racordării la rețeaua de canalizare a unor localități limitrofe, care în timp au fost înglobate în localitatea principală. Rezultatul îl constituie creșterea amplorii și frecvenței inundațiilor urbane, acompaniată de creșterea pagubelor și a pierderilor de vieți omenești. Lucrurile au o perspectivă și mai gravă în contextual schimbărilor climatice și a acutizării fenomenelor extreme. Recomandările actuale din România prevăd frecvențe ale ploii de calcul de până la 1:5, în timp ce normele europene impun ca frecvența ploii de calcul să fie 1:10. Totuși, nici aceste frecvențe de calcul nu asigură o protecție suficientă împotriva inundațiilor pluviale de tip urban. Este cunoscut faptul că pe suprafețe mici, fie ele bazine naturale sau bazine urbane, se pot produce precipitații extreme care generează viituri rapide (viituri de tip flash flood). Astfel de viituri în cadrul bazinelor urbane au efecte deosebit de grave, nu numai ca pagube materiale ci și ca pierderi de vieți omenești.”.

Ghidul mai prevede și care sunt normele care ar trebui respectate pentru construirea caselor în aceste zone inundabile din orașe.

Altă afacere duplex marca Didu

Societatea Digger Contractors SRL a încheiat, la data de 9 iunie 2022, un contract de asociere în participațiune cu soții Gâlgău pentru edificarea unui duplex pe strada Nicolae Drăganu nr.12 din Cluj-Napoca. În urma acestui fapt, firma patronată de fostul cameraman al primarului Emil Boc a primit calitatea de asociat administrator iar Cristina Meda și Adrian Gâlgău au calitatea asociați participanți. Digger Contractors SRL a obținut un drept de superficie asupra terenului și a demarat procedurile de autorizare pentru ridicarea imobilului. 

Primăria Cluj-Napoca a emis, la data de 9 noiembrie 2022, autorizația de construire nr, 1068/2022 pentru ridicarea unei locuințe semicolective cu un regim de înălțime S+P+E+Er, pe strada Nicolae Drăganu nr. 12. Beneficiarii autorizației sunt firma Digger Contractors SRL și soții Gâlgău, iar investiția de bază se ridică la suma de  487.276 de lei. 

Cu numai câteva luni înainte de emiterea autorizației de construire, soții Gâlgău și firma lui Ovidiu Daniel Moldovan au început să pregătească terenul pe care urma să fie ridicat duplexul. Aceștia au fost nevoiți să demoleze casa construită ilegal pentru a-i face loc noului proiect imobiliar. Lucrările de desființare au fost făcute fără nicio aprobare din partea municipalității, deoarece locuința nu figura în actele oficiale și nimeni nu-și dorea să scoată la iveală acest aspect.

Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, fostul camerman al primarului, Ovidiu Daniel Moldovan, a declarat că acea casă era de fapt o anexă și nu a fost locuită niciodată. 

Imobiliare pe bandă rulantă

Ovidiu Moldovan a construit pe strada Constantin Brâncuși nr. 123 – 125 un bloc cu șase etaje: spații comerciale la parte și apartamente la nivelurile superioare. Pe aceeași stradă, la numărul 119, Digger Contractors mai are un ansamblu imobiliar, alcătuit din 2 blocuri cu regim de înălțime P+6. Aceeași marcă o poartă dezvoltările imobiliare Ansamblul Nicolae Colan 2-4, Ansamblul Calea Turzii 188L, proiect P+8 pe strada Galați, proiect Donath Vest, proiect Sighișoarei, proiect strada Hasdeu, proiect Oașului.

Cel mai recent proiect imobiliar dezvoltat de Ovidiu Moldovan vizează comuna Apahida, iar pentru construcție firma Digger a făcut un parteneriat cu Nicolae Chiorean, patronul Panemar.

Potrivit Foaia Transilvană această afacere se construiește pe acte false. Digger și Panemar au demolat o veche clădire care a aparținut Cooperativei Apahida. În acte au trecut că vor extinde clădirea veche, numai că în realitate au demolat-o. Doar prin această extindere, proprietarii blocului puteau să construiască pe limitele existente.

Pentru ca afacerile imobiliare să meargă ca unse în comuna Apahida firma Digger a cumpărat un teren de la secretarul comunei Apahida, Alexandru David, cu 1.400.000 lei.