Doina Petrică scapă de pedeapsa penală prin intermediul prescripției. Curtea de Apel Cluj a admis contestația în anulare formulată împotriva deciziei de condamnare.
”În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare şi inculpata P.D. împotriva Sentinţei penale nr. 2628/28.06.2019 a Judecătoriei Baia Mare, pe care o desfiinţează în latura penală a cauzei cu privire la soluţia de condamnare a inculpatei P.D. pentru comiterea infracţiunii de delapidare şi, rejudecând în aceste limite cauza: În temeiul art. 396 alin. 6 cu trimitere la art. 16 alin. 1 lit. f) din C.proc.pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei P.D., pentru comiterea infracţiunii de delapidare prev. de art. 295 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Înlătură dispoziţia din decizia penală desfiinţată privind obligarea inculpatei P.D. la plata cheltuielilor judiciare din apel”, arată o parte din soluția instanței clujene.
În 2016, ea a fost condamnată la trei ani și opt luni cu suspendare, dar sentința definitivă a fost dată cu titlu definitiv în septembrie 2020.
Însă, între timp ea a mai fost condamnată într-un dosar disjuns din cel pentru care fusese trimisă deja în judecată.
La sfârșitul lunii februarie, în 2009, Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș transmitea faptul că Grigore Man, atunci director la Muzeul de Istorie, alături de alte trei angajați era cercetat penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
„Fostul director al Muzeului Județean de Istorie este suspectat de abuz în serviciu contra intereselor publice, contabilul șef și casierul sunt suspectați de delapidare, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals, iar contabilul este suspectat de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual.”
Însă, cu excepția numelui fostului director, celelalte trei persoane nu au fost nominalizate, ci despre acestea s-a precizat doar funcția obținută.
Ei bine, după mai bine de șapte ani de la izbucnirea scandalului, apare sentința din dosarul de delapidare, iar singurele persoane vizate sunt Doina Petrică(devenită în 2009 director al Muzeului de Etnografie din Baia Mare) și Rozalia Pop.
În cazul Rozaliei Pop, aceasta a achitat partea de prejudiciu cauzată de infracțiunile comise. Cu toate acestea, dacă Pop încalcă legea în următorii doi ani și 11 lui, va executa aproape un an de închisoare.
Fostul director al instituției mai sus menționată, Man Grigore, acuzat în 2009 ca fiind liderul mușuroiului, a murit subit, în 2012, într-o deflagrație generata de propria centrala termica a locuinței sale din Suciu de Sus.
În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că în perioada 2014 – 2015, în contextul efectuării unor reabilitări la unele obiective din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, inculpatul Robescu – Pop Gheorghe – Vasile, în calitate de director al acestei instituții și ordonator de credite, cu încălcarea prevederilor legale, a dispus:
– începerea și realizarea de lucrări la obiectivul construcției „Casa Poartă”, în lipsa unui proiect tehnic, a autorizației de construire, a unei prevederi bugetare și a unei finanțări pentru realizarea acestei construcții,
– achitarea sumei de 68.108 lei către o firmă care prestase lucrările respective, în condițiile în care o parte din aceste cheltuieli erau nejustificate.
Plata efectivă a lucrărilor a fost efectuată de inculpata Petrica Doina, în calitate de contabil șef și responsabilă cu controlul financiar preventiv, în lipsa documentelor care trebuia să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor.
Prejudiciu de 1 milion lei
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2007, directorul Muzeului de Istorie Maramureș şi ceilalţi trei angajaţi şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, efectuând plăţi către diferiţi agenţi economici, cu documente contabile falsificate. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi folosit în folosul propriu diferite sume de bani.
„Suspecţii au dispus efectuarea de plăţi necuvenite către diferiţi agenţi economici având la bază documente contabile falsificate. În aceste documente au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi au folosit aceste înscrisuri pentru a-şi însuşi, folosi sau trafica în interes propriu diferite sume de bani din bugetul alocat instituţiei. De asemenea, au ridicat numerar din trezorerie cu CEC –uri nesemnate de către persoanele îndreptăţite şi au efectuat plăţi în numerar către furnizori de bunuri şi servicii care de fapt nu au fost livrate sau executate”, arată dosarul. Prejudiciul creat de cei patru angajaţi, atunci, se ridica la 1.012.619 lei, însă între timp, acești bani au fost recuperați.
