Fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţelor de Muncă Cluj, Daniel Don, este cercetat pentru zece proiecte obţinute şi implementate de instituţia pe care o conducea, se arată în încheierea penală rezultată după ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj. Coincidenţa face că mai mult de jumătate dintre aceste proiecte fac parte dintr-un şmen al unei asociaţii ce aparţine unor angajaţi ai filialei Cluj a Academiei Române, Inceptus.
Logodnica, şoferul şi pungile cu bani: aburii „cazului Don”
Iniţial, Daniel Don a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce Tribunalul Cluj a admis în 14 noiembrie, propunerea procurorilor DNA de a emite mandat pe numele său.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 14 noiembrie 2015, a inculpatului DON DANIEL, director executiv al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, pentru săvârşirea infracţiunilor de:luare de mită în formă continuată şi fals în declaraţii în formă continuată.
Oficial, Daniel Don a avut venituri anuale între 51.000 şi 64.000 lei. Potrivit DNA, acestea au fost mai mari: ”În calitate de director executiv al AJOFM, a pretins şi a primit, în mod repetat, sume de bani totalizând 884.045 lei, bani care provin din bugetele unor proiecte finanţate din fonduri europene, prin programele POSDRU şi FEAG. Întrucât potrivit prevederilor legale, directorul Don Daniel nu poate fi remunerat în cadrul proiectelor, din probele administrate rezultă că acesta pretindea o parte din veniturile încasate de subordonaţii săi.”, au precizat procurorii DNA.
Cei 884.000 de lei reprezentau foloase necuvenite obţinute prin şoferul, logodnica sa şi alţi apropiaţi în perioada ianuarie 2013 – noiembrie 2015(Dar, de ce nu au fost luate în discuţie şi posibilele fapte de corupţie dinaintea alegerilor din decembrie 2012).
În prezent directorul AJOFM Cluj, Daniel Don, este cercetat în arest la domiciliu. Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au acceptat solicitarea avocaţilor lui Daniel Don după ce au analizat calitatea martorilor propuşi de acuzare şi momentul în care aceştia au fost audiaţi de procurorii DNA.
Care era structura sponsorilor lui Daniel Don?Răspunsul e simplu dar mulţi se feresc să îl spună.
Cheia pentru înţelegerea „cazului Don”se găseşte în referatul DNA şi pe internet
6 din 10 proiecte incriminate de către DNA pentru furnizarea de „beneficii” pentru Daniel Don & co au un numitor comun: Inceptus România şi Filiala Cluj a Academiei Române. Cea dintâi structură pare să crească natural din cea din urmă, umplând buzunare tot mai largi. Un simplu Google este din păcate de ajuns.
Lista proiectelor din referatul DNA este următoarea (proiectele vizate aici sunt în bold):
- CALLCEM – Apelaţi centrul electronic de mediere a muncii- POSDRU /82/5.1/S/54264.
- Funcţionarul electronic – POSDRU/94/4.1/S/61424.
- Combinatul social Câmpia-Turzii (sprijin financiar prin Fondul European pentru Ajustare la Globalizare).
- Skills for Jobs – POSDRU/160/2.1/S/141384.
5. EuroHost- Joburi pentru tinerii ospitalieri – POSDRU 125/5.1/S/125308.
6. Bancomate de joburi în mediul rural – POSDRU 135/5.2/S/125308.
7. Mobilitate şi inovare pentru ocupare – MOVE – POSDRU 125/5.1/S/127182.
- STEPS –Strategii pentru tinerii profesionişti – POSDRU 132/5.1/G/125263.
- ARO-Acces Rapid la Ocupare – POSDRU/135/5.2/S/134193.
- Funcţionarul electronic 2 – POSDRU /94/4.1./S/154631.
Cum se potrivesc aceste proiecte cu profilul Academiei? Cum a ajuns ea să le sprijine direct şi indirect?
Numărul acestor proiecte delicate s-ar putea să fie mai mare. Fiind vorba de o anchetă DNA în derulare, le-am amintit numai pe acelea unde legăturile se văd cu ochiul liber. Aceleaşi lucru este valabil şi pentru celelalte ramificaţii. Din declaraţiile de avere (bată-le vina, ca în cazul lui Don…) [Filiala Academiei, declaraţii de avere şi de interese] se vede că Inceptus, asociaţie a cărei existenţă este dependentă de rambursări (iar acolo, fie ai prieteni, fie aştepţi), este susţinută prin salarii consistente şi investiţii personale (spre 100,000 Euro per capita) de către persoane cu funcţii de decizie în sistemul Filialei Cluj a Academiei Române. În această morişcă, Academia nu oferă numai prestigiu, ci şi stabilitate financiară.
Tot ce îşi pot dori întreprinzătorii. Întrebarea este de ce s-a creat un joint-venture public-privat ale cărui roade au ajuns pe masa DNA-ului?
Întrebarea este cu atât mai legitimă cu cât conducerea Inceptus (Dorin Domuţa şi Andrei Mihai Pop), angajată la Filiala Cluj a Academiei Române, şi-au creditat Asociaţia cu 384,000 RON, respectiv 370,000 RON în nume personal nota bene, având pe de o parte venituri pe 2014 de 200,000 RON de persoană, iar pe de altă parte credite cu titlu tot personal de la Banca Transilvania (Domuţa; circa 295,000 RON) şi BRD (Pop; aproximativ 286,000 RON), credite deschise în anii 2013-2014, „anii de vârf” ai dosarului Don. În orice, caz totalul creditărilor cu titlu personal (754,000 RON) reprezintă mai puţin de 10% din numai valoarea proiectului ARO (7,879,190 RON). Fără discuţie, o afacere bună, chiar şi pentru un cămătar de top.
Filiala Cluj a Academiei Române: bani de la stat în pixul reprezentantului legal.
Ca parte componentă, cu personalitate juridică distinctă însă, a Academiei Române, Filiala Cluj figurează – ca întreaga Academie – drept instituţie finanţată integral de la bugetul de stat. În cazul proiectelor pe fonduri europene, aceasta înseamnă că banii vin direct de la buget pe bază lunară o dată ce un proiect a fost aprobat.
Dacă universităţile şi alte instituţii finanţate – ca statut – doar parţial de la bugetul de stat trebuie să avansez bani de la ele şi să aştepte apoi rambursările (prea adesea chiar vreme de peste un an), intrând şi în datorii de zeci de milioane de RON, cu sechestre puse de diferite bănci (cazul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi ori al Universităţii din Oradea), Filiala Cluj a Academiei Române nu are nici un fel de grijă, cu o condiţie: ca reprezentantul ei legal (Preşedintele) să aprobe intern proiectele şi să dispună plăţile. Pe de o parte, situaţia este visul oricărui „specialist” în fonduri europene (cu profitul de rigoare).
Pe de altă parte, cum Academia Română ar trebui să fie ca soţia regelui, dincolo de orice bănuială, nici nu ar fi vreo problemă ca ea, cu institutele şi filialele ei (Cluj, Iaşi şi Timişoara) să aibă un statut special. Problema de fond este că statutul special de stat se pretează de minune la abuzuri în serviciu pe linie ierarhică.
Gazeta de Cluj a mai scris despre „ciudăţeniile” de la Filiala Cluj a Academiei Române, a cărei clădire (de pe Republicii, nr 9) stă se cadă în timp ce „centrala” se angajează în parteneriate bănoase pentru alţii. Oare peştele se împute – ca la AJOFM Cluj – tot de la cap? Să fie iarăşi o combinaţie între un Lider Maxim megaloman şi angajaţi mult prea zeloşi să-l satisfacă şi – cu un drum – să-şi sporească veniturile?
File de istorie: Kim Ir-Sen încă trăieşte pe Republicii nr.9
Preşedintele Filialei, Emil Burzo, a împlinit 80 de ani pe 30 iulie 2015. Sărbătorirea a fost nord-coreeană. Cu această ocazie fost publicat volumul File de istorie. Academicianul Emil Burzo la 80 de ani.
Titlul schiţează un profil psihologic. Să nu ne grăbim însă. Trecând peste exprimarea rudimentară care nu se potriveşte cu stilul autorului trecut pe copertă, peste xeroxurile glorificatoare care abundă în „carte”, două „detalii” stau frumos înscrise pe verso-ul paginilor de titlu: text corectat de Emil Burzo şi CIP-ul Bibliotecii Naţionale a României emis pe numele omagiatului (Emil Burzo) şi nu pe cel al autorului, cum este firesc (şi legal).
Plăcerea lecturii „volumului de autor” o lăsăm altora. Precizăm numai că am fost surprinşi că nu au fost enumerate şi proprietăţile şi conturile omagiatului care ar face invidioşi mulţi beneficiari ai ANRP-ului, de dinainte şi de după descălecaturile DNA-ului(din „carte” lipseşte vărul primar al omagiatului, „judecătorul Zepter”, Viorel Burzo, cazul de debut al lui Daniel Morar, legătura familiei Burzo cu justiţia părând istorică). Poate şi din cauză că „zeificarea” avea şi fond lumesc, altfel decât la alţi venerabili aniversaţi de azi
Cum să vinzi sigla şi numele Academiei Române: manual de întrebuinţare de la Filiala Cluj
Emil Burzo se pregătea să-şi mai facă un dar: o „jucărie” pe fonduri europene. Adică, oficial, un birou de proiecte europene (evident o idee firească şi necesară).
Printr-un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare al Filialei Cluj al Academiei Române, din 7 august, adică la exact o săptămână de la omagierea preşedintelui acestei instituţii, se crea acest birou, subordonat–desigur–direct preşedintelui filialei. Textul regulamentului este redactat de un autor probabil de curând familiarizat cu limba română. Din fericire, la Academie mai există, totuşi, instinct de autoconservare şi persoane care să înţeleagă că aberaţiile abundă în acel regulament iniţial. Până la 1 septembrie, biroul de proiecte –măcar pe moment– a dispărut din noua variantă,, iar regulamentul a fost modificat, înlocuindu-se alte câteva articole.
Să se fi ştiut deja şi ceva de soarta care-l aşteaptă pe Daniel Don, partenerul Filialei Cluj a Academiei Române?
Răspunsul ar fi mai curând negativ datorită viselor de mărire care pluteau la Filială şi dorinţei de control absolut, „trecute” printr-o comisie de avizare, subordonată direct şi definită tot de Preşedintele Filialei, în timp ce consilierea şi/ sau formarea profesională în „stil AJOFM” prin Filiala Cluj a Academiei Române ajungea precizată explicit în noul regulament.
Altfel spus, dacă a apărut formal nevoia de „avize”, atunci s-au şi luat măsuri ca obiectul interesului (profitului) să fie asigurat, el intrând în regulament ca parte organică a funcţionării Filialei. S-a parafat astfel „simbioza” public-privat care anterior se ascundea sub formularea vagă a biroului de proiecte al Preşedintelui. A venit însă DNA-ul peste AJOFM. Să vedem unde se va opri. Practic, Filiala Cluj a vândut –„regulamentar” – sigla şi numele Academiei Române unor samsari (penali).
Aurul, artista şi ardelenii în variantă clujeană: preşedintele, jurista şi supuşii
Trăgând linia, pe un subiect plecat de la „stăpânul şomerilor” şi ajuns la „jupânul oamenilor de ştiinţă” avem un mecanism de colectare al banilor europeni întins printr-o asociaţie (Inceptus) între doi stâlpi ai societăţii clujene care se credeau eterni. Unul dintre stâlpi a cunoscut deja liniştea DNA. Nu este greu de imaginat ce s-ar fi întâmplat altfel: „oameni fără şcoală” şi „savanţi cu diplome” ar fi mâncat resturile de la masa tot mai întinsă a bogaţilor „prea-cinstiţi”.
De fapt, ar fi fost o Românie într-o miniatură clujeană. De aceea câteva „detalii artistice” trebuie reţinute în contextul de faţă pentru a-l putea înţelege de fapt.
Ce faci când acasă se roteşte DNA-ul? Îţi faci poză cu Preşedintele României (Preşedintele Filialei Cluj, Emil Burzo, al doilea din dreapta – în poză – a Preşedintelui României, Klaus Johannis, la Cotroceni).. Nu ar fi primul zâmbet strâmb dintr-o poză de 1 decembrie care se strecoară între valori.
S-ar părea că lucrurile sunt şi mai simple (şi iarăşi tot conform lui Google şi declaraţiilor de avere): jurista Filialei Cluj a Academiei Române, „autoarea” regulamentelor amintite, şi-a aşezat soţul în Inceptus. Remarcăm modul în care „noile venituri” au fost mascate: salarii cumul. Dar, dacă vrei să te ascunzi, atunci nu te duci pe gazonul Cluj Arena şi faci poze „cu maimuţa” (pentru a proteja identitatea celor neimplicaţi în aceste „poveşti”, nu prezentăm nici aici alte imagini şi date).
Şi atunci, apar două întrebări: 1. Avem –cap-coadă–un caz de abuz în serviciu? Evident, nu ar fi primul de acest fel. Soluţiile sunt puţine şi adesea greu de acceptat.2. Cine este de fapt de vina: cine dă sau cine cere? Este o eternă dilemă clujeană: cât de multe trebuie să accepţi şi să dai ca să-ţi poţi face treaba.
Dacă preţul şpăgarului Don îl cunoaştem, care a fost preţul milionarului Burzo?Oare ştie Mama Rusie?
De ce un multi-milionar în Euro ajuns la 80 de ani ar intra în combinaţii cu directorul AJOFM? Sau banii sunt numai de faţadă? Să ne amintim că „în spatele” unei mari averi (indiferent de cum a fost ea realizată) se pot derula multe. Iar cazul Filiala Cluj-Inceptus-AJOFM pare un exemplu perfect, chiar şi pentru DNA. Desigur, fiind mult mai mic în comparaţie cu afacerile cu terenuri ale fundaţiei Patrimonium ale Academiei Române (în care preşedinţii Academiei se chinuie să pună ordine de ani), s-ar putea ca acest caz să aibă soarta sutelor de milioane de euro din Patrimonium: să moară în linişte şi în – alte – conturi.
Se ştie ce pretindea Don. Ce cerea însă Burzo? Sigur, supunere absolută. Dar în rest? Situaţia juristei, mână sa dreaptă din aparatul administrativ al Filialei, ne arată că „solicitările” erau şi de altă natură. Din păcate, sunt cazuri tipice de abuz în serviciu care nu mai impresionează pe nimeni dacă nu degenerează total şi ajung la DNA. Până atunci, te faci preş în faţa „sefului” şi a „favoriţilor lui” şi încerci să faci un ban (cazul Inceptus), chiar un ban bun (tot cazul Inceptus). Dar când banii nu sunt o problema, timpul tău s-a cam scurs, iar banii făcuţi – „stil AOFM” – prin proiecte nu-ţi intră aparent ţie în conturi, de ce te mai bagi?
Răspunsul tronează s-ar părea tot în File de Istorie. Acolo, la loc de cinste, stă atestatul de membru al lui Emil Burzo în conducerea marelui reactor nuclear de la Dubna (Rusia). Nu oricine ajunge acolo, iar ruşii nu primesc ne-prieteni, mai ales din România. În încheiere, o întrebare pentru alte trei litere: banii europeni rulaţi sub semnătura lui Emil Burzo aveau o destinaţie în afara României şi/ sau pe bază de lăcomie şi incompetenţă se mai falimentau fondurile europene ale României ce are deja probleme pe această temă, la Bruxelles doar la Academie se mai băteau cuie mari în bănosul sicriu european al României, profitând de lăcomia şi incompetenţa unora şi a altora?
