Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, este urmărit penal în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii din Bucureşti, urmată de moartea a patru persoane şi rănirea altor trei.
Oficiali din Parchetul instanţei supreme au declarat pentru Mediafax că fostului preşedinte i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile. Ion Iliescu va fi chemat din nou la Parchetul instanţei supreme, în perioada următoare, pentru declaraţii în acest dosar.
Şi Virgil Măgureanu a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanităţii. La ieşirea de la Parchetul General, acesta a declarat că este benefic faptul că s-au reluat cercetările, pentru a se reconstitui „conform adevărului toate câte s-au întâmplat”.
Infracţiuni contra umanităţii
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a anunţat, după 25 de ani, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Ancheta a fost deschisă pe numele unor persoane pentru infracţiuni contra umanităţii. Este vorba de reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii de la Bucureşti, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei.
Presa de la Bucureşti anunţă că fostul preşedinte Ion Iliescu a ajuns la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat să dea declaraţii în dosarul Mineriadei, care a fost redeschis în luna martie. La intrarea în sediu, Iliescu a refuzat să facă declaraţii pentru presă. Tot atunci a fost audiat şi fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu.
Anterior, după ce s-a anunţat deschiderea dosarului Mineriadei, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a declarat că oricine este liber să analizeze şi să comenteze evenimentele de atunci şi că nu este nicio problemă dacă cei interesaţi sau istoricii se ocupă şi de acele momente.
România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul „Mineriada” printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a subliniat obligaţia statului de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. De asemenea, s-a stabilit că România va trebui să plătească despăgubiri morale de 45.000 de euro.
Mineriada din 13 – 15 iunie 1990
Din aprilie 1990, timp de mai bine de 50 de zile, sute de mii de români au transformat Piaţa Universităţii în cartierul general al protestelor faţă de regimul neocomunist condus de Ion Iliescu. După alegerile de la 20 mai, câştigate zdrobitor de Frontul Salvării Naţionale, principalele organizaţii politice şi civice s-au retras din Piaţa Universităţii. Manifestaţia anti-Iliescu şi anti-FSN şi-a pierdut mult din amploare. Cu toate acestea, autorităţile au hotărât să intervină.
În seara de 11 iunie 1990, premierul Petre Roman decide, într-o şedinţă de guvern la care participă şi Ion Iliescu, evacuarea prin forţă a ultimilor manifestanţi din Piaţa Universităţii. În noaptea de 12-13 iunie, forţele de ordine operează arestări şi eliberează Piaţa Universităţii. Carosabilul este spălat.
În ziua de 13 iunie, românii văd în transmisiunile Televiziunii Române că aşa-numiţi protestatari violenţi au provocat distrugeri în centrul Bucureştiului, au atacat clădirea Ministerului de Interne şi apoi chiar televiziunea, care şi-a întrerupt emisia.
„Elemente turbulente, de sorginte legionară”
La reluarea transmisiunii în direct, românii îl văd pe Răzvan Theodorescu, preşedintele TVR, alături de redactori speriaţi şi chiar loviţi, acuzând elemente turbulente, de sorginte legionară, de violenţele şi distrugerile provocate în interiorul instituţiei. Publicului i se sugera că şi televiziunea, şi autorităţile au nevoie de ajutorul civililor, exact ca la Revoluţie.
O discuţie între ministrul de Interne şi şeful Poliţiei, înregistrată de pe frecvenţele instituţiilor respective, demonstrează faptul că violenţele au fost puse la cale chiar de autorităţi.
Pe 14 iunie, peste 10.000 de mineri, în frunte cu Miron Cosma, vin la Bucureşti şi cutremură situaţia politică a României. Perceput ca un regim de tranziţie spre democraţie, mandatul lui Ion Iliescu în fruntea României a fost marcat încă dinainte de depunerea jurământului de acuzaţia că ar fi instigat civili contra civili în bătălia politică.
Ion Iliescu neagă însă că minerii ar fi fost chemaţi la Bucureşti: „Nu-i putea chema nimeni, ei nu puteau fi chemaţi de nimeni şi nici dirijaţi de cineva. Ei aveau logica lor în această acţiune”.
Pe străzile din centrul Bucureştiului, minerii au bătut manifestanţi anticomunişti şi simpli trecători. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor – de câteva sute. Informaţii neoficiale vorbesc de peste 100 de morţi.
Romanian Global News
