FOTO Emil Boc a adus molul în mijlocul Clujului, deși a spus că s-a săturat de noroi

Clujenii, care mai de care, de la mic la mare, au devenit tot mai vocali și nemulțumiți de administrația Baronului OSĂ din cauza betonării excesive ale orașului și lipsa de spații verzi. Imaginea primarului european începe să scârțâie, odată cu înaintarea în vârstă, în viziunea locuitorilor din oraș.

Emil Boc a adus molul în mijlocul Clujului, deși a spus în nenumărate rânduri că s-a săturat de noroi

În inima Clujului, acolo unde străzile ar trebui să strălucească precum niște diamante în orașul de 5 stele al lui boc, se întâmplă un spectacol în toată regula: Lucrările de mântuială de pe Kogălniceanu și fală în întreaga țară.

Aici, în inima Transilvaniei, utilajele sunt aruncate aiurea pe șantier ca niște piese de puzzle, în jocul strategic electoral al tătuțului de pe scaunul Primăriei.

Mai nou, după fiecare ploaie răsar, ca niste ghiocei după ce se topește zăpada, labirinturi întregi de gropi și noroi. Se observă cu ochiul liber că aleile din Cluj sunt sub orice critică iar orașul de cinci stele seamănă mai degrabă cu un sat din inima munților. Noroiul se răspândește pe frumusețea de granit care ar face de rușine alte orașe europene precum Bruxelles, Florența, Valencia; după cum spune însuși tătuțul.

Pe strada Mihail Kogălniceanu, fiecare groapă și strop de noroi sunt o mărturie a stilului de guvernare superficial și una cu natura. În spatele acestui tablou fermecător de primăvară, șade însuși Baronul Osă de Cluj, cunoscut sub numele de Emil Boc, cu graiul său plin de însemnătate:

”Mulți au spus ”Cum în partea aceea dinspre Liceul Emil Racoviță nu e beton?”. Unde nu este granit se plânge lume că de ce nu este granit. Acolo așa a fost viziunea proiectanților. Eu nu am fost însă de acord să taie copacii de pe Universității, nu am fost de acord cu amplasarea pe sol a Grupului statuar ”Școala Ardeleană”, în rest am avut aceeași viziune legat de modernizarea acestor străzi ca și proiectantul.

Și acolo (în fața Liceului Emil Racoviță) proiectantul a luat un model european. Aș vrea să mergeți în Bruxelles, să vedeți că și la câteva sute de metri de Grand-Place este un parc unde poți să mergi să ai contact cu pământul și este și zonă unde să te plimbi pe granit. Alegi tu pe care vrei să mergi. Mai sus este parcul din fața Palatului Regal, și acolo vezi zonă de pământ și să vadă copiii cum arată pământul adevărat sau poți să te plimbi pe granit. Mergeți în Valencia că există în anumite zone acest mixt între pavaj cu granit și pământ. Mergeți în Florența și vedeți în fața la marele Dom că totul este numai granit, mergeți în fața Parlamentului European din Bruxelles și e numai granit, în Grand-Place este numai granit, unde nu e niciun copac. Sunt zone care se pretează la spații publice deschise. 

Pe Kogălniceanu așa a decis proiectantul, în consonanță cu ceea ce avem în Europa, să avem zonă cu granit, spații publice deschise, dar și o zonă unde nu e asfalt sau beton, ci un fel de sol natural, cu copaci plantați și sol natural ca să simți contactul cu natura adevărată. Să nu mergi în vârful muntelui, la Băișoara, ca să poți avea contactul cu pământul. Și în spațiul urban să fie niște zone, pe care să le utilizezi dacă vrei. Nu sunt spații de circulat cu mașinile. Este o viziune de a aduce natura în centrul Clujului, de a îmbina dimensiunea de pavaj, cu dimensiunea terestră. Asta ar trebui să înțeleagă viziunea proiectantului în această direcție. Evident că gura lumii nu o poți opri, dar trebuie să înțeleagă ce este în spatele concepției proiectantului. Eu zic că e o lucrare reușită”, a precizat primarul Emil Boc în cadrul emisiunii Ziua Live.

Cu o mână își astupă ochii, iar cu cealaltă le îndinde ,,gogoși calde” clujenilor despre un trai de poveste, ca în marile orașe europene, că doar vorba marelui Gheorghe Dinică: ,,Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!”.