Primarul comunei Beliș, Viorel Matiș, este mai hotârât ca niciodată că localitatea pe care o administrează trebuie să iasă cu orice preț din aria protejată a Parcului Natural Apuseni (PNA). Cuprins de microbul investițiilor imobiliare, edilul organizează un referendum în acest sens, la data de 4 decembrie 2022.
Viorel Matiș nu este singurul primar care consideră că localitatea pe care o administrează nu se poate dezvolta din cauza faplui că face parte din Parcul Natural Apuseni, acestuia i s-au alăturat și primarii din Râșca, Călățele și Mărgău. Cu toate acestea, edilul din Beliș este singurul care a făcut demersuri clare în acest sens, prin organizarea unui referendum. Sigur pe sine, Viorel Matiș susține că referendumul „va trece” și se pregătește să formuleze o acțiune în instanță prin care va cere excluderea din Parcul Natural Apuseni.
Sătui de abuzurile statului, oamenii se lasă îmbrobodiți de inițiativa primarului
Părerile sunt împărțite. Cei care susțin inițiativa reclamă atitudinea administrației Parcului Natural Apuseni, pe motiv că nu se pot folosi de terenurile pe care le dețin, nu pot să le concesioneze fără acordul PNA și nici măcar nu primesc compensații, așa cum prevede OUG nr. 57/2007, după ce li s-au impus restricții de utilizare a terenurilor, care le diminuează considerabil veniturile pe care le-ar fi putut obține în absența includerii în aria protejată a Parcului Natural Apuseni. Potrivit legislației în vigoare „Pentru terenurile din arii naturale protejate deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionării vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite”. Statul român a uitat de aceste prevederi legale și de mai bine de un deceniu refuză să aplice prevederile OUG nr. 57/2007, neadoptând normele de aplicare a articolului care reglementează acordarea de compensații.
Viorel Matiș a atins coarda sensibilă a localnicilor, vorbind despre restricțiile abuzive cauzate de includerea comunei Beliș în PNA, însă nu a scos niciun cuvânt despre faptul că există o categorie de persoane care deja își pregătește ferăstrăul pentru a exploata pădurile din zonă. Sau acea categorie de persoane care abia așteaptă să împânzească malul lacului Beliș-Fântânele cu zeci de cabane, la fel cum s-a întâmplat în cazul lacurilor Tarnița sau Colibița.
„Ne blochează foarte mult în dezvoltarea comunei pentru că ne dau niște limite de dezvoltare care nu sunt normale. Spre exemplu, în centrul satului Giurcuța de Sus nu pot să construiesc nimic. Or, nu e normal așa ceva. De asemenea, limitele impuse în PUG ne afectează foarte mult. Spre exemplu, la Giurcuța de Jos unde a fost vatra satului nu avem voie să o includem în PUG în condițiile în care acolo a fost vatra satului. Am dorit să facem trasee de biciclete și de ATV-uri, însă nu ni s-a permis. Nu putem construi, nu ne putem dezvolta, nu putem face nimic. Eu nu mă pot dezvolta dacă nu pot amenaja un traseu, nu pot duce un turist să îi arăt obiective. 99 la sută din comuna noastră este în Parc, ceea ce ne afectează foarte mult la realizarea proiectelor de dezvoltare. Sunt comune care au doar o parte din teritoriu în Parc, ceea ce le permite să se dezvolte. Noi fiind cu 99 la sută în Parc suntem foarte limitați în dezvoltare și în realizarea de investiții”, a semnalat primarul Viorel Matiș, citat de ziarulfaclia.ro.
Interesul public, răpus de interesul privaților
În altă ordine de idei, vulnerabilitățile Parcului Natural Apuseni și neaplicarea unor prevederi legale ar putea duce la un adevărat dezastru de mediu. După ce statul le-a îngrădit drepturile ani de zile, locuitorii comunei Beliș ar putea crede că ieșirea din aria protejată a PNA ar putea fi singura soluție pentru a-și exploata terenurile. Dacă referendumul va trece și inițiativa Primăriei Beliș va deveni realitate, se va da liber defrișărilor, iar interesul public va fi răpus de interesul privaților care abia așteaptă să-și vândă terenurile către persoanele interesate să construiască cabane în zonă.
România a rămas în urmă în domeniul ariilor protejate. Politicienii se laudă că în următorii 8 ani va înființa noi arii protejate, astfel încât 30% din suprafața țării să beneficieze de conservarea biodiversității, însă numai în județul Cluj există patru comune care sunt pregătite să meargă până în pânzele albe pentru a ieși de sub jurisdicția impusă de faptul că sunt incluse în Parcul Natural Apuseni. În acest moment, ariile protejate reprezintă 24% din teritoriul țării. Ministerul Mediului a primit o finanțare de peste 2 milioane de lei pentru a identifica noi suprafețe pe care să fie instituite măsuri de protecție, dar studiul va dura câțiva ani. Între timp, lucrurile s-ar putea schimba dramatic.
Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să-l contacteze telefonic pe primarul Comunei Beliș, Viorel Matiș, însă edilul nu a binevoit să răspundă la telefon.
BOX
Parcul Natural Apuseni se întinde pe teritoriul administrativ a 16 comune
RNP Romsilva-Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. administrează aria naturala protejată de interes național Parcul Natural Apuseni împreună cu trei arii naturale protejate de interes comunitar denumite situri Natura 2000 (ROSCI 0002 Apuseni, ROSPA 0081 Munții Apuseni – Vlădeasa, ROSCI 0016 Buteasa) si 55 de arii naturale protejate de interes național de mici dimensiuni (rezervații și monumente ale naturii) incluse în Parcul Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%).
PNA cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune, şi proprietăţi aparţinând la 25 de comune.
În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul PNA sunt cuprinse integral 53 localităţi şi 3 sate de vacanţă (Boga, Fântânele şi Vârtop), parţial fiind cuprinse încă 8 localităţi, situate pe limitele parcului.
BOX
În ce condiții ar putea fi scoasă comuna Beliș din PNA
(1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. (2) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate se face numai cu acordul administratorului sau, după caz, al custodelui ariei naturale protejate. – articolul 27 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
