Asociaţia GRAUR din Cluj Napoca formată din cadre universitare care luptă împotriva plagiatorilor a emis o poziţie vizavi de suspiciunea de plagiat a şefei DNA, Laura Kovesi. Verdictul lor este că şefa DNA a plagiat în lucrarea de doctorat, membrii asociaţiei făcând şi trimiteri la sursele de unde Kovesi s-a inspirat. Îndrumătorul lucrării de doctorat, avocatul Viorel Paşca, spune că lucrarea nu este plagiată. Paşca face parte dintr-o familie timişoreană cu legături puternice în justiţie care ajung până la un magistrat pensionat care până în 2011 a lucrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit unei poziţii oficiale, membrii asociaţiei clujene GRAUR au decis că lucrarea de doctorat a Laurei Kovesi, şefa DNA, este plagiată.
”În calitate de depozitar şi constructor al Indexului Operelor plagiate în România, în calitate de primă instituţie a societăţii civile specializate şi calificate în identificarea şi publicarea operelor plagiate, confirmăm că la sesizarea presei am realizat documentarea şi constatarea faptică a suspiciunii de plagiat multiplu realizat în lucrarea KÖVESI, Laura Codruţa Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Teză de doctorat. Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.Viorel Paşca. Timişoara: Universitatea de vest. 2011. Rezultatele analizei ar fi urmat să incluse în Indexul Operelor Plagiate de la adresa www.plagiate.ro în luna octombrie 2016. Menţionăm că plagiatul are ca opere autentice preluate în mod uzual fără citare şi delimitare a paragrafelor preluate precum şi prin preluare fără prelucrare personală cel puţin: 1. DRAGOMAN, Ion şi CIOROBEA, Aurel-Mihail. Lupta societăţii organizate împotriva criminalităţii organizate. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. nr. 2/2007, p. 7-25. 2. MATEUŢ, G., RUDICĂ, T., PETRESCU, V.E., ONU, N.S., DUBLEA, A., LUCA, S., IOVU, D., TĂRNICERIU, R.D., GAFTA, G.L., LUCA, C., PRUNĂ, R.A., Traficul de fiinţe umane – infractor, victimă, infracţiune. Iaşi: Asociaţia Alternative Sociale. 2005. 3. ALBU, Petru. Crima organizată în perioada de tranziţie – o ameninţare majoră la adresa securităţii internaţionale. Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. 2007. Având în vedere caracterul cu totul special al acestui plagiat solicităm retragerea imediată a titlului de doctor în drept acordat prin fals procuroarei Laura Codruţa Kövesi şi sancţionarea drastică şi exemplară a tuturor persoanelor care au contribuit la măsluirea şi la ascunderea unor probe evidente cu scopul favorizării făptaşei”, arată reprezentanţii asociaţiei clujene.
De la Paşca la Băsescu
Îndrumătorul tezei de doctorat, avocatul timişorean Viorel Paşca a declarat în urmă cu câţiva ani, când s-a pus pentru prima dată în discuţie plagiatul lucrării de doctorat a lui Kovesi că totul este autentic. ” Eu am fost îndrumătorul lucrării de doctorat a doamnei procuror Laura Codruţa Kovesi. Eu am verificat-o şi vă spun că lucrarea a fost dată de mai multe ori înapoi să o refacă (…) Ea s-a întins pe perioadă a şase ani. Au fost discuţii despre concept, ordonarea unor idei, de date ce trebuie tratate, de puncte de vedere. M-am uitat pe Internet şi am văzut că se fac referiri la nişte exprimări de astea de mod general în care se preia definiţia criminalităţii organizate, spre exemplu. Ei, definiţia o găseşti în Convenţia Europeană şi în o grămadă de acte, directive europene. O preluare de acolo a unei asemenea definiţii – asta nu înseamnă plagiat, definiţiile date în acte normative, în texte juridice. Eu nu ştiu exact pasajele respective, ar trebui să reiau lucrarea să văd pasaj cu pasaj şi să fac comparaţia”, declara în 2012 profesorul doctor Viorel Pasca, de la Universitatea de Vest din Timişoara pentru Mediafax.
Viorel Paşca, fost decan al Baroului Timiş, a fost şi avocatul municipalităţii arădene, fieful finului lui Traian Băsescu, primarul Gheorghe Falcă, unde şi-a negociat onorariul pentru o suma nu mai mică de opt mii de lei.
Viorel Paşca este cumnatul lui PAŞCA CAMENIŢĂ VICTOR-VINCENŢIU, care în 2011 s-a pensionat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost judecător.
Coincidenţa face ca magistratul de la ÎCCJ să fi fost ales în 2004 printre membrii Biroului Electoral Central (BEC). Când Traian Băsescu a devenit preşedintele României, la 15 octombrie 2004, au fost aleşi, prin tragere la sorţi, Emil Gherguţ preşedinte al Biroului, iar pe Cameniţă Victor Vincenţiu Paşca locţiitor al acestuia şi vicepreşedinte al BEC.
Mai mult, în 2002, Victor Vicenţiu Paşca Cameniţă a avut legături şi cu dosarul privitor la corupţia din portul Constanţa.
Potrivit CNSAS, judecătorul Paşca a fost urmărit de Securitate în perioada 1984 – 1986 pentru că asculta Radio Europa Liberă şi avea numele conspirativ ”Pavel”, dar CNSAS arată că lui nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii.
Kovesi spune că nu a plagiat
Potrivit unui comunicat emis de Laura Kovesi pe site-ul dna.ro, ea se apără de acuzaţiile de plagiat spunând că nu l-a comis. „Cu referire la teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal», ţin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparţine în totalitate şi că nu am plagiat. De altfel, acest lucru l-am susţinut de la prima apariţie, încă din anul 2012, în spaţiul public a afirmaţiilor denigratoare de acest tip. Afirmaţiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemenţă fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului şi credibilităţii magistraţilor”, a precizat procurorul-şef DNA, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.
Procurorul-şef DNA aminteşte că instituţia pe care o conduce a sesizat, în acest an, atât pe Procurorul general al Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cât şi Consiliul Superior al Magistraturii referitor la luările de poziţie anterioare ale lui Sebastian Ghiţă, în care acesta a făcut alegaţii cu privire la investigaţiile penale desfăşurate de procurori.
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus, marţi, la Parchetul General, un autodenunţ în care susţine că, împreună cu mai mulţi demnitari ai statului român, a participat la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. „M-am decis să vin la Parchetul General şi să fac un lucru care mă apasă şi cred că este motivul pentru care mi s-au întâmplat toate astea în ultimii doi ani. Am venit să aduc un autodenunţ, care vizează felul în care eu şi mai mulţi demnitari ai statului român au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi”, a declarat deputatul Sebastian Ghiţă, la intrarea în Parchetul General.
Cum a ajuns Kovesi pe cai mari
În 2006, funcţia de Procuror General al României era ocupată de Ilie Botoş, care avea un singur defect: chiar dacă a făcut facultatea la Cluj, nu a fost coleg de bancă cu Emil Boc. Drept pentru care, Botoş nu a mai fost cel mai puternic procuror din ţară, iar în funcţia respectivă a fost “înşurubată” Laura Kovesi, care la acea dată avea vârsta de 33 de ani şi era şeful DIICOT Mediaş. Ea a fost propusă pentru această funcţie de Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Laura Kövesi este fiica procurorului Ioan Lascu, care a deţinut din 1980 până de curând funcţia de şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş. A absolvit învăţământul preuniversitar la Mediaş, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Şcolar Mediaş. De acolo a fost selecţionată în echipa naţională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câştigat în 1989 la Timişoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultăţii de Drept în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Între 15 septembrie 1995 – 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. În 2 octombrie 2006 l-a înlocuit pe Ilie Botoş la conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Sebastian Albescu
