Măsurile de austeritate proiectate de guvernul grec vizează în primul rând clasa de mijloc, în special grupa de vârstă de mijloc, cei care sunt salariaţi şi cărora le este ameninţată pensia, siguranţa locului de muncă, sau cei care vor suporta creşteri de taxe. Conform CNN, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional se aflau la Atena pentru a se asigura că guvernul grec ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, în ciuda protestelor. Aceeaşi sursă susţine că există mulţi cetăţeni greci care susţin măsurile guvernului pentru că înţeleg riscul pe care îl ridică deficitul bugetar şi efectul devastator pe care acesta îl are asupra pieţelor. Protestele au devenit atât de violente, încât s-a recurs la gaze lacrimogene. Protestul a durat câteva ore, iar în cea mai mare parte a fost paşnic. La un moment dat un grup a început să se lupte cu poliţiştii, iar pe alocuri s-au aprins focuri de dimensiuni reduse, moment în care poliţia a intervenit şi a eliberat o parte din centrul Atenei.
Partidul Comunist incită muncitorii la revoltă
Greviştii şi-au arătat nemulţumirea faţă de şomajul în continuă creştere şi salariile care au rămas la fel de 20 de ani. La Biroul Ministerului de Finanţe, acuzat că a furnizat Uniunii Europene date false pentru a ascunde situaţia precară a Greciei, au fost sparte geamuri. Cei 50.000 de muncitori greci care au ieşit în stradă în Atena miercuri au aruncat cu pietre şi vopsea roşie după poliţişti, iar restul Europei este îngrijorată că agitaţia s-ar putea extinde în celelalte ţări mediteraneene, Italia, Spania şi Portugalia. Îngrijorările sunt legate şi de o posibilă contagiune pe piaţa financiară a altor ţări slabe din zona euro.
Potrivit unei publicaţii greceşti, Partidul Comunist a minţit clasa muncitoare şi în general poporul grec atunci când a afirmat că restructurările salariale sunt menite să ajute la acoperirea deficitului bugetar. În schimb, scopul adevărat ar fi ca forţa de muncă greacă să se ieftinească, pentru a creşte profitabilitatea firmelor. Marţi, 23 februarie, conducerea politică a ţării, Ministerul Muncii şi cel al Finanţelor s-au întâlnit cu tehnocraţi ai Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene. S-a discutat despre aplicarea strictă a măsurilor devastatoare în domeniul asigurărilor sociale şi a relaţiilor industriale, măsuri care ar scădea drastic veniturile populaţiei prin reduceri salariale noi, tăierea beneficiilor pentru sectorul public (precedată de reduceri similare în sectorul public), creşterea TVA, introducerea de impozite indirecte şi introducerea unor măsuri care să facă cele de mai sus permanente.
Mii de protestatari inundă străzile oraşelor greceşti
Drept răspuns, mii de grevişti au ieşit pe străzile din Atena, Thesaloniki şi alte oraşe de provincie din regiune pentru a protesta împotriva măsurilor anunţate de guvernul grec, văzut de stânga ca un „atac frontal primit de la Guvern, UE şi plutocraţie împotriva majorităţii Uniunii”. Greviştii au fost în mare parte membri de sindicat, cu cele mai mari rate de participare din cadrul constructorilor, a muncitorilor din textile şi îmbrăcăminte, ceramică, dar şi din domeniul bancar.
În Larissa, în piaţa principală s-au adunat şi tinerii alături de muncitori, înregistrându-se una din cele mai mari concentraţii de protestatari din oraşele greceşti. La Patras s-au adunat mii de muncitori din sectorul public şi privat, fermieri, studenţi şi elevi au mărşăluit pe străzile oraşului. Greviştii au blocat orice cale de acces spre fabrici, astfel că nu s-a lucrat deloc în ziua protestului. În Zakynthos muncitorii au blocat portul până după-amiază, în ciuda numărului mare de poliţişti. În Cefalonia greviştii au blocat principalele bănci de pe insulă, iar în Tripoli a avut loc o blocadă a primăriei.
Primii care a ieşit în stradă au fost chiar angajaţii Ministerului de Finanţe
Una dintre cele mai mari greve din ultimii ani a avut loc în Chios, cu participarea considerabilă a funcţionarilor publici şi angajaţilor din spitale. Printre nemulţumirile ridicate se numără şi închiderea afacerilor de mici dimensiuni din zonă, iar protestatarii au ocupat clădirea Departamentului de Finanţe şi Administraţie al Regiunii de Nord şi a Mării Egee. În Limons au participat la grevă şi migranţii economici. Mitinguri masive şi demonstraţii au avut loc şi în Corint, Argos, Sparta şi Aigio. Mulţi dintre aceştia s-au plâns şi de concedierile recente.
Pentru primul ministru George Papandreou aceasta a fost prima încercare de când a intrat în funcţie în toamna anului trecut. Piaţa Constituţiei din centrul Atenei a fost practic inundată de grecii nemulţumiţi de măsurile de austeritate, în cadrul unui protest a cărui dimensiune nu poate fi ignorată de guvern. Greva din Grecia nu este un caz singular în ultima vreme, deşi este cea mai mare. În Europa sectorul aviatic, vorbim de Lufthansa şi British Airways, şi cel al energiei – gigantul francez Total – au înregistrat şi ele câte o criză săptămâna aceasta, însă aceste proteste nu sunt simple nemulţumiri legate de salarii. În schimb, este o luptă pentru menţinerea unui standard de viaţă şi a siguranţei financiare.
În Grecia primii care au ieşit în grevă au fost angajaţii Ministerului de Finanţe – un caz fericit de angajaţi la stat, cu vârstă de pensionare mică şi salarii mari – atunci când privilegiile le-au fost ameninţate. Potrivit guvernului Papandreou, măsurile lor încearcă să facă ordine printre privilegiile acestor categorii de angajaţi, însă electoratul mişcării socialiste Pasok care l-a adus la putere nu avea în vedere acest tip de reformă când l-a ales.
Drama Greciei afectează profund atât populaţia, cât şi economia ţării, iar unii se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie. În decembrie, Papandreou a recunoscut în faţa altor conducători politici din Uniunea Europeană cu criza Greciei este cauzată de „corupţie sistemică” şi că guvernul va lua măsuri dure pentru a o îndepărta.
Diana Gabor
