Gribenco, piatra de moară a autorităţilor. Gribenco a dat ţepe de două miliarde lei vechi. Acesta s-a folosit de „protecţie” pentru a scăpa

Scandalul Gribenco a fost piatra de moară legată de gâtul autorităţilor, instituţii care prin acest caz şi-au demonstrat incompetenţa. Este impardonabil ca un urmărit general să fie căutat mai bine de şase ani, fără a i se da de urmă, dar după ce mass-media a mediatizat cazul, poliţia să se „mişte” şi să-l găsească în mai puţin de o săptămână. Mai mult, infracţiunile comise de acesta au adus prejudicii grave unor societăţi comerciale, fiind foarte probabil ca respectivele firme să nu-şi mai poată recupera pierderile nicodată. Oricum, cazul Gribenco trezeşte o mulţime de semne de întrebare, mai ales cu privire la modalitatea prin care acesta a stat ascuns atâţia ani, fără ca cineva să fi încercat măcar să-l caute şi mai ales cum de acesta a fost prins în aşa scurt timp după jaful de la casa de schimb valutar din Braşov, speţă mult mediatizată în mass-media. Şi ca lucrurile să fie şi mai ciudate, declaraţiile diverselor persoane implicate în acest caz se bat cap în cap.

Locatar sau acţionar?

Serghei Gribenco, cetăţean român, originar din Republica Moldova a venit în România în vara anului 1997, an în care a şi obţinut cetăţenia română prin procedura repatrierii. Acesta a fost ajutat de către familia Manea în a căror imobil a locuit o perioadă. Proprietara apartamentului în care a stat Gribenco a declarat că acesta a locuit acolo numai trei săptămâni. Motivul principal a fost ca acesta să aibă un domiciliu pentru ca să poată obţine actele pentru repatriere. „Gribenco a locuit la noi timp de trei săptămâni, undeva prin vara anului 1997. Noi în perioada aceea aveam o cameră liberă şi am decis să o închiriem. Am găsit anunţul acestuia într-un ziar specializat şi l-am contactat. A venit la noi, ne-a plătit chiria în avans, a stat trei săptămâni şi a plect. De atunci nu l-am mai văzut. Nu m-am mai întâlnit cu el nici măcar din întâmplare. Era un băiat înalt, subţirel şi foarte liniştit. Cât timp a stat la noi nu ne-a făcut nici un fel de probleme. Ciudat a fost că într-o zi a plecat de acasă şi nu s-a mai întors. Şi-a lăsat toate lucrurile la noi. Acum că mă gândesc mai bine, este foarte posibil ca acesta să fi dorit să îşi găsească un domiciliu numai pentru a putea obţine cetăţenia română”, a spus Manea. Din declaraţiile doamnei Manea se poate înţelege clar că între Serghei Gribenco şi familia Manea nu a existat niciodată o altă relaţie decât cea de chiriaş-proprietar. Totuşi, poate fără ştirea doamnei, soţul acesteia Gheorghe Manea s-a asociat cu Gribenco în societatea Travel Impuls SRL, firmă de unde Gribenco a ieşit abia în 2005. Mai mult decât atât, este curios de observat prin ce modalitate a obţinut Gribenco bunăvoinţa familiei Manea de a-i oferi posibilitatea de a-şi stabili domiciliul stabil în acel apartament, după doar câteva zile de şedere.

Ţeapă

O altă declaraţie care se bate cap în cap este cea a lui Marius Gabriel Şandru, fostul asociat al lui Gribenco, acesata declarând pentru Gazeta că nu-l cunoaşte bine pe Gribenco, dar a spus că acesta este “omul sistemului, care a luat-o razna”. “Eu nu am nici o treabă cu el, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nici nu mă interesează. Eu i-am vândut cândva o firmă şi atât. Vedeţi şi dumneavoastră ce se speculează prin presă. Poate sunt adevărate. Nu ştiu. Eu n-am nicio treabă, n-am nicio legătură. A fost atunci o chestie. Nu am niciun chef să discutăm această problemă. A scris toată lumea, problema a fost analizată pe toate feţele, nu mai are niciun sens. Ar fi relativ să vă spun cât timp l-am cunoscut. Poate fi vorba de o săptămână, două. Nu mai ştiu exact. Sunt victime şi mai multe ale acestei persoane, nu am fost singurul, nu am fost un caz singular. Sunt unii care s-au aruncat de pe blocuri din cauza lui, ce să mai zic! Poate, dacă atunci poliţia acţiona la timp, nu se întâmplau aceste lucruri. Gândiţi-vă că el locuia în Zalău când eu am venit aici. Gribenco este omul sistemului, care a luat-o razna”, a declarat Şandru în urmă cu o săptămână. Totuşi, acesta l-a însoţit în câteva rânduri pe Gribenco la mai multe firme la care cetăţeanul originar din Basarabia a dat „ţepe”. Astfel, conform motivării Curţii de Apel Cluj în dosarul 13470/2007 în care acesta fost condamnat pentru înşelăciune la patru ani şi jumătate de închisoare se prevede că Gribenco şi Şandru ar fi participat împreună la mai mult ilegalităţi. Astfel în motivarea instanţei se precizează că „În data de 24 iunie 1999, SC Nord Vest Transilvania SRL Zalău a cumpărat de la SC Wolf Oil Corporation România SRL (n.r. societate patronată de Şandru, ulterior vândută lui Gribenco) 112.370 kg de fier beton în valoare totală de 538.324.756. (…) La dat scadenţei fila CEC a fost refuzată la plată de Banca Românească pe motivul „client aflat în interdicţie bancară”. În luna septembrie 1999, aflând că Şandru Marius Gabriel şi-a cesionat aportul la capitalul social la SC Nord Vest Transilvania SRL Zalău, martorul Roşu Liviu l-a contactat pentru plata sumei restante. Ulterior, inculpatul Şandru Marius s-a deplasat la sediul firmei împreună cu învinuitul Gribenco Serghei care a completat şi înmânat martorului Roşu Liviu două file CEC. La data scadenţei, ambele file CEC au fost refuzate la plată pe motivul lipsei disponibilului în cont”, se precizează în respectivul act. Mai departe, „Aceeaşi firmă, SC Nord Vest Transilvania SRL Zalău avea încheiat un contract comercial cu SC Silcotub SA în derulare pentru livrare de ţeavă şi alte produse finite, în baza căruia Şandru Marius s-a prezentat împreună cu inculpatul Gribenco Serghei la sediul societăţii. În data de 22 septembrie 1999 Gribenco Serghei s-a prezentat la Silcotub SA cu acelaşi act de identitate fals cerând livrarea unei cantităţi de ţeavă ca reprezentant al firmei SC Nord Vest Transilvania SRL Zalău (…) În data de 19 noiembrie BRD Zalău a refuzat plata filei CEC pe motivul lipsei disponibilităţii în cont”, se mai părecizează în respectivul document. Din aceste fapte reiese că între cei doi a existat o relaţie mult mai „puternică” decât cea menţionată de Şandru în declaraţia dată reporterilor Gazetei. În total, Gribenco a înşelat mai multe firme, în special din Zalău, daunele cauzate fiind de aproximativ 2.1 miliarde lei vechi, prejudiciu nerecuperat nici până în momentul de faţă.

Protecţie continuă
       
Singura problemă este că Gribenco a reuşit să scape fără să plătească, mai bine de şase ani, fiind foarte posibil ca acesta să nu fi fost nevoit să achite facturile restante nicoodată, dacă nu ar fi fost scandalul de la casa de schimb valutar. Cetăţean al Republicii Moldova, având de asemenea şi cetăţenia română obţinută în Cluj-Napoca, Gribenco a fost dat în urmărire generală internaţională după ce două instanţe l-au condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Din informaţiile apărute în mass-media centrală reiese faptul că Gribenco ar fi fost racolat de către Brigada de Crimă Organizată încă de la venirea acestuia în România pentru a-i spiona pe conaţionalii săi. Tot din mass-media rezultă că Gribenco a fost folosit de către BCCO atât în ţară, cât şi în străinătate pentru muncă de spionaj. În condiţiile în care în Cluj-Napoca, la vremea aceea, la conducerea BCCO localpă era Toma Rus, putem presupune că şi acesta a avut un rol hotărâtor în antrenarea lui Gribenco. Mai mult, se poate presupune că actualul adjunct al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul IGPR ar avea un rol decisiv în protejarea acestuia. Cunoscând modul de operare al lui Toma Rus, se poate presupune acest lucru. Mai mult, folosindu-se de protecţie, Gribenco a reuşit să scape în două rânduri de “braţul lung al legii”. Astfel, Poliţia Rutieră l-a amendat de două ori, o dată, în 2007, în judeţul Braşov şi a doua oară, în judeţul Prahova, pe raza localităţii Câmpina. Problema este că infracţiunile comise au necesitat intervenţia directă a agenţilor de poliţie, la acea dată neexistând radare fixe, care să înregistreze contravenţiile.

Ştefan Trandafir

2 COMENTARII

  1. Toma Rus se intilnea cu Gribenco la cafeneaua Crema si la barul Diesel din centrul orasului Cluj-Napoca. 30%din tot ce obtinea Gribenco ii dadea ca taxa de protectie lui Toma.

  2. Impostorule care ai scris comentariul…Vezi ca eu folosesc forma articulata a micutului rozator.Esti un cretin retardat, de pe la tara de pe undeva(numai acolo se folosesc formele scurte ale articolului hotarat).Va pupa tata pe chelie…si pe viitor nu mai imi folositi pseudonimul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.