În această toamnă vor intra în vigoare două coduri legislative extrem de importante. Este vorba de Codul de procedură fiscală care a intrat în vigoare de sâmbătă şi de Codul Civil care va intra în vigoare de la începutul lunii viitoare. Printre noutăţile Codului fiscal pot fi amintite declaraţiile fiscale, declararea sediilor unei firme sau faptul că prin modificările aduse contribuabilii cu datorii pot scăpa mai uşor de plata lor către. Conform viitorului Cod Civil o persoană dispărută poate fi declarată moartă după doi ani, este reglementată logodna care se poate legaliza la notar, iar judecătorii, procurorii, grefierii, executorii nu pot cumpăra drepturi litigioase.

Începând cu această săptămână, românii au nou Cod fiscal. Printre noutăţile actului normativ se numără faptul că se reduce birocraţia pentru firmele mai mici, cum se anulează debitele fiscale şi cum este reglementat un sediu fiscal secundar.
Spre exemplu, la pct. 22 din OG nr. 29/2011 ”prin sediu secundar se înţelege un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea contribuabilului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit şi altele asemenea. Prin sediu secundar se înţelege şi un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.”
De asemenea, debitele fiscale se anulează în situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Reprezentanţii ministerului au explicat că cei care îşi achită baza datoriei şi majorările de întârziere până la data de 31 decembrie vor beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere, în vreme ce toţi cei care îşi achită datoriile până la finalul primelor şase luni din 2012 vor fi scutiţi de jumătate din penalităţi. Astfel, vor fi reduse cu 50% penalităţile de întârziere dacă obligaţiile principale şi dobânzile aferente acestora se sting prin plată voluntară sau compensare până la 30 iunie 2012. De asemenea, aceste măsuri se aplică şi pentru o cotă de 50% din majorările de întârziere, reprezentând componenţa de penalitate a acestora, aferente obligaţiilor fiscale stinse prin plată sau compensare. Penalităţile de întârziere sunt de până la 15% din obligaţia principală, în funcţie de durata întârzierii. Modificările aduse de Guvern implică şi schimbarea ordinii de stingere a datoriilor către stat, atunci când debitorul nu poate plăti întreaga sumă datorată. În stingerea datoriilor se va ţine cont de plata obligaţiei principale, abia apoi a majorărilor şi penalităţilor de întârziere, care nu sunt, la rândul lor, generatoare de dobândă. "De exemplu, un contribuabil care are 1.500 de lei şi o datorie de 1.000 de lei, plus 500 de lei penalităţi, pentru fiecare din anii 2009 şi 2010. După vechile norme, cu cei 1.500 de lei el putea să-şi stingă datoria şi majorările şi penalităţile din 2009, dar rămânea cu datoria din 2010, care genera majorări şi penalităţi în continuare", susţine Ministerul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, în cadrul unui comunicat. Conform noului Cod Fiscal, pentru firmele care au cel mult trei angajaţi şi cifra de afaceri nu depăseşte 100.000 de euro/an, birocraţia va fi redusă. De asemenea, firmele care au datorii la bugetul de stat vor putea participa la licitaţiile publice dacă pot face dovada cu un certificat fiscal că au de încasat bani de la administraţiile locale.

Un cod pentru Elodia

Cel de-al doilea act normativ care va schimba viaţa românilor este noul Cod Civil, care va intra în viguare de la 1 octombrie 2011. O serie de noi prevederi sunt extrem de interesante, iar altele pot produce o serie de abuzuri libertăţii de exprimare.
Spre exemplu, noul Cod Civil prevede ca în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin doi ani de la data primirii ultimelor informaţii despre ea. Atunci când este sigur că decesul s-a produs, deşi cadavrul nu poate fi găsit sau identificat, moartea poate fi declarată prin hotărâre judecătorească, fără a se aştepta împlinirea vreunui termen de la dispariţie, stipulează noul cod. "Dacă data primirii ultimelor informaţii sau indicii despre cel dispărut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prevăzut în alin. (1) se socoteşte de la sfârşitul lunii în care s-au primit ultimele informaţii sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfârşitul anului calendaristic", prevede alineatul 2 al articolului 49. În ce priveşte data prezumată a morţii celui dispărut, articolul 52 prevede că "(1) cel declarat mort este socotit că a încetat din viaţă la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morţii. Dacă hotărârea nu arată şi ora morţii, se socoteşte că cel declarat mort a încetat din viaţă în ultima oră a zilei stabilite ca fiind aceea a morţii; (2) în lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili că cel declarat mort a încetat din viaţă în ultima oră a celei din urmă zile a termenului prevăzut de art. 49 sau 50, după caz; (3) instanţa judecătorească poate rectifica data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor alin. (1) şi (2), dacă se dovedeşte că nu era posibil ca persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată. În acest caz, data morţii este cea stabilită prin hotărârea de rectificare".
Un alt pasaj controversat se referă la aşa numitul respect datorat persoanei şi după decesul său. Articolul 79 din viitoarea lege interzice "atingerea memoriei persoanei decedate" printr-un enunţ ferm: "Memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşi condiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate în viaţă".

Dreptul la viaţă privată
 

Interceptarea fără drept a unei convorbiri private, comisă prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, precum şi ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, potrivit noului Cod civil, constituie atingeri ale vieţii private.
Articolul 70 din noul Cod civil al României reglementează dreptul la libera exprimare. "(1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75", prevede articolul citat.
Articolul 75 impune limitele: "(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune".
Potrivit articolului 71 referitor la dreptul la viaţa privată, "(1) orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private". Alineatul (2) prevede că nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la articolul 75, iar alineatul (3) al articolului 71 stipulează că este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: "a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite; h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele", stipulează articolul 74 din noul Cod civil.

Te poţi căsători la 16 ani 

Noul Cod civil prevede că, pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
Articolul 272 privind vârsta matrimonială stipulează: "(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani. (2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului. (3) Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă. (4) De asemenea, în condiţiile art. 398, este suficientă încuviinţarea părintelui care exercită autoritatea părintească. (5) Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti".

Căsătoriile între homosexuali rămân în afara legii

Coul Cod civil al României interzice căsătoria dintre persoane de acelaşi sex, nerecunoscând nici parteneriatele civile încheiate în străinătate.
Articolul 277 referitor la interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria, din noul Cod civil, care va intra în vigoare în 1 octombrie, prevede că "este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex", iar căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

Reguli noi între chiriaşi şi proprietari PLUS FOTO chiriasi proprietari

Noul Cod Civil aduce modificări şi în ceea ce priveşte relaţia chiriaş – proprietar. În cazul închirierii de imobile, dacă în contract nu s-a stabilit o durată anume, chiriaşul poate pleca din respectivul loc numai după un termen de preaviz "care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei".
În sens invers, locatarul poate denunţa unilateral contractul de chirie, prin notificare, "cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic de 60 de zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lună sau mai mare de 15 zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o lună".

Notarii şi executorii nu pot cumpăra drepturi litigioase PLUS FOTO notari si executori

În capitolul rezervat interdicţiei de a cumpăra drepturi litigioase a fost completat de grefieri, executori, notari publici şi practicieni în insolvenţă.
"Sub sancţiunea nulităţii absolute, judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea", se arată într-un articol al noului Cod Civil.

Băncile îşi pierd supremaţia PLUS FOTO banca

Potrivit modificarilor care vor intra în vigoare de la 1 octombrie, băncile trebuie să acorde un termen minim de 15 zile împrumutaţilor pentru rambursarea creditului în cazul în care banca hotărăşte rezilierea contractului. Mai mult, banca nu poate lua decizia de a rezilia contractul de credit decât pentru motive temeinice. ”Atât băncile, cât şi împrumutaţii trebuie să analizeze în detaliu impactul noului Cod Civil asupra negocierilor care vor fi în curs la 1 octombrie, asupra contractelor de credit în vigoare şi garanţiilor existente, formalităţilor de publicitate pentru garanţii etc.”, susţin specialiştii în drept bancar.

Codul lui Cuza preluat de Predoiu
Actualul Cod Civil al României este dezvoltat pe "scheletul" Codului Civil al lui Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare în 1865. În 2009, când acest act normativ a fost pus în dezbatere publică, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, arăta: "Codul Civil de pe vremea lui Cuza a reprezentat matricea juridică în care societatea românească a păşit irevocabil către lumea modernă, dar mai mult de trei sferturi din cuprinsul acestui Cod este abrogat sau depăşit de realităţi".

Cine face închisoare după noul Cod Fiscal
Conform noilor dispoziţii, cei care deţin mai mult de 40 de litri de alcool etilic fără documente de natrepozit fiscal, pot face pot primi pedepse cu închisoarea de la unu la patru ani. Aceeaşi pedeapsă o vor primi şi cei care deţin fără timbrul fiscal aferent peste 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri. Acciza la alcoolul etilic este echivalentul a 750 euro pentru un hectolitru şi de 475 euro pentru micile distilerii.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here