Actuala guvernare UDMR-PNL-USR-PLUS vrea schimbarea Codului Administrativ, astfel încât prefecții și subprefecții să nu mai fie considerați funcționari publici, ci demnitari. Prin urmare, șansele oricărei persoane de a deveni (sub)prefect cresc, funcția nemaifiind exclusivistă – doar pentru funcționarii publici.
Partidele politice de la Cluj motivează schimbarea Codului Administrativ și prin a face referire la faptul că „oricum condițiile impuse înainte erau de formă fiindcă prefecții actuali nu le respectau.”
Potrivit unui proiect de modificare a Codului Administrativ ce a fost adoptat în ședința de la data de 27 ianuarie, prefecții și subprefecții vor fi numiți în funcție politic. Astfel, funcțiile în cauză nu vor mai fi publice, de înalt funcționar, ci de demnitate, adică subprefecții și prefecții urmează a fi mai protejați – nu mai pot fi urmăriți penal decât cu aprobarea unei comisii specializate din Guvern, de exemplu. De asemenea, se renunță la experiența pe care prefecții, respectiv subprefecții, trebuiau să o dețină în Consilii de Administrație – prefecții trebuiau să aibă experiență de cinci ani, iar subprefecții de trei ani în funcții de funcționari publici.
Conform ordinii de zi, Executivul intenționează să aprobe modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
Potrivit notei de fundamentare care stă la baza actului normativ, prefecții și subprefecții vor fi numiți politic de către guvernul în exercițiu și vor părăsi funcția odată cu acesta. Conform modificărilor, vor putea rămâne membri de partid pe perioada exercitării mandatului.
„Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalți funcţionari publici maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local. Guvernul este o autoritate publică care are structură politică”, se arată în nota de fundamentare.
Se înființează funcția de secretar general
În plus, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului. Astfel se va realiza o „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi conducere a ministerelor. Secretarul general va fi înalt funcționar public și va fi subordonat prefectului. Această poziție este asemănătoare celei de secretar general de minister.
„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.
Avocatul Tasnadi Istvan de la NNDKP, propus de UDMR pentru funcția de (sub)prefect de Cluj
La nivelul județului Cluj, propunerea UDMR pentru funcția de prefect sau subprefect de Cluj este avocatul Tasnadi Istvan-Szilard, de la firma de avocatură NNDKP, colaborator PCA Law Office.
Avocatul Tasnadi Istvan, contactat de ziarul Gazeta de Cluj, a recunoscut el este propunerea UDMR la Prefectura Cluj.
„Sunt propus pentru funcția de prefect sau subprefect de Cluj”, a declarat avocatul pentru ziarul Gazeta de Cluj.
Referitor la modificările din Codul Administrativ, Tasnadi Istvan a subliniat că „nu a analizat profund propunerea. Abia în cursul zilei de ieri (n.r. La momentul redactării acestui material era data de 27 ianuarie) am aflat că va exista pe ordinea de zi această propunere de schimbarea a Codului Administrativ, însă consider că regimul se va păstra prin crearea funcției de secretar general. Prefectul sau subprefectul trebuie să aibă, potrivit noilor modificări cursul de administrație de la Institutul Naţional de Administraţie, deci vor deține studii superioare. Sunt practic aceleași măsuri”, a afirmat Tasnadi Istvan.
Cseke Attila a propus de anul trecut schimbarea
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Cseke Attila, a anunțat schimbarea statutului prefecților și subrefecților încă de anul trecut. El a precizat că aceștia vor avea statut de demnitate publică, iar nu de înalți funcționari publici.
Cseke Attila, reprezentantul Ministerului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, a spus, la momentul respectiv, că acest aspect este prevăzut și în programul de guvernare al coaliției.
„Acele tertipuri prin care oameni din sfera politică au ajuns prin concursuri în diverse funcții publice, vor trebui eliminate. Și va trebui să clarificăm acest lucru. Noi propunem Guvernului ca statutul prefectului și subprefectului să fie modificat. Față de situația actuală, în care ei sunt înalți funcționari publici, să devină statut de funcție de demnitate publică”, a spus Cseke Attila.
Ideea modificării legii în sensul transformării funcțiilor de prefect și subrefect în funcții de demnitate publică datează de pe vremea PSD. Chiar din anul 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, anunța modificarea legislației în acest sens.
Președintele USR Cluj susține inițiativa
Gazeta de Cluj a luat legătura cu președintele partidului USR Cluj, Cătălin Sălăgean, din cadrul alianței politice USR-PLUS, pentru a-i cere un punct de vedere cu referire la schimbarea Codului Administrativ și la protejarea subprefecților și prefecților prin modificările aduse în legislație.
“Dacă nu mă înșel, chiar unul dintre miniștri a declarat că sunt doar patru prefecți din întreaga țară care îndeplinesc toate condițiile și reglementările legale din cadrul Codului Administrativ actual. Da, sunt de acord cu schimbarea Codului Administrativ. A fost un consesc la nivel de coaliție de guvernare în sensul ca subprefecții și prefecții să fie încadrați ca demnitari. Momentan, vorbim doar de o inițiativă, nu știu dacă cerințele care se aduc vor rămâne așa în continuare, însă sunt de părere că va urma să fie adoptată această modificare”, a declarat pentru Gazeta de Cluj președintele USR Cluj, Cătălin Sălăgean.
“Studiile superioare finalizate se solicită în continuare – se cere cursul de la Institutul de Administrație înainte de a ocupa funcția aceasta. Condițiile de până acum erau oricum de formă, fiindcă prefecții actuali nu le respectă. Nu aș putea spune că aceasta este forma finală și nu știu dacă cerința legată de experiența sub prefecților și prefecților va rămâne în Codul Administrativ sau nu. Țin să subliniez că discuțiile pe seama felului în care se vor numi prefecții coaliției nu s-au finalizat, ci urmează a fi definitivate săptămâna viitoare”, a mai afirmat președintele USR Cluj, Cătălin Sălăgean.
“Referitor la propunerile pentru funcțiile de subprefect de Cluj și prefect de Cluj, Cătălin Sălăgean a transmis că sunt niște nume și în USR și în PLUS, însă nu este nimic definitivat. Nu aș vrea să înaintez nume în acest sens pentru că ar trebui noi, ca alianță, să definitivăm listele cu propunerile prima dată”, a spus politicianul.
Sergiu Hossu susține că funcțiile de prefect și subprefect nu ar trebui să fie exclusiviste
Președintele PLUS Cluj, Sergiu Hossu, susține că mai multe persoane din partid s-au înscrie pentru funcțiile de subprefect și prefect, însă nu vrea să divulge nume.
“Ce știu este că la PLUS s-au înscris mai mulți colegi, vom vedea care dintre poziții va fi desemnată către USR-PLUS. Apoi se va alege de către forumurile de conducere, dintre colegii care s-au înscris, cea mai potrivită persoană. Nu pot sa spun nume concrete fiindcă nu știu nici eu care sunt. Colegii au aplicat direct la biroul național, în urma validării lor. Știu din grupuri, din discuții că cei care au aplicat sunt colegi calificați pentru pozițiile de subprefect sau prefect. Eu voi afla cu câteva ore înainte de a fi aleasă persoana despre cine este vorba sigur”, a spus Sergiu Hossu, președintele PLUS Cluj.
Sergiu Hossu susține, la rândul său, modificarea Codului Administrativ. “Susțin această idee deoarece există oameni calificați atât în USR, cât și în PLUS care pot sa își facă bine treaba în aceste poziții, dar nu au avut acea experiență de trei sau cinci ani ca funcționar public, astfel încât să poată aplica pentru funcțiile acestea.
Din punctul meu de vedere, renunțarea la condițiile actuale permite oricărei persoane să se înscrie pentru funcție, fără a mai fi exclusivistă. Consider că nu ar trebui să existe restricții sau limitări în a alege cea mai buna persoană”, a spus președintele PLUS Cluj.
Suficient sa fie doar nepriceputi,fie denumiti demnitari fie functionari publici.