Cererea României de rambursare a unor sume neconsumate din fondul de rezervă pentru agricultori, a fost respinsă de către Comisia Europeană, deoarece declaraţia de cheltuieli nu a vizat o sumă aplicată disciplinei financiare în conformitate cu legea. Din cele 28 de state membre a Uniunii Europene, România este singura care nu va beneficia de aceşti bani. Această situaţie a stârnit acuzaţii dure la adresa Guvernului, cum ar fi că acesta nu este în stare să facă o cerere corectă, dar totuşi are pretenţii pentru accesarea proiectelor europene.
În cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC), există un fond de rezervă pentru agricultură ce este alocat fermierilor în cazul în care aceştia se confruntă cu unele efecte negative ale naturii, cum ar fi calamităţile sau în cazul unor situaţii de criză. La respectivul fond, fermierii ale căror plăţi directe depăşesc suma de 2.000 de euro, contribuie cu un anumit procent pentru ca ţările din Uniunea Europeană să aibă o siguranţă financiară în cazul situaţiilor imprevizibile.
În reforma PAC, există şi un mecanism de rambursare a sumelor adunate în cazul în care fondul respectiv nu este consumat, iar de acesta pot beneficia statele ce aparţin de Uniunea Europeană, cu condiţia îndeplinirii unor norme de respectare a standardelor cum ar fi: asigurarea protecţiei mediului, siguranţei alimentare, sănătăţii animale, vegetale şi menţinerea terenurilor în condiţii bune de producţie.
Cu toate că în 2016 în agricultura europeană au fost înregistrate unele situaţii de criză, fondul de rezervă nu a fost consumat, deoarece toate măsurile luate pentru sectoarele afectate s-au făcut prin intermediul bugetului existent. Având în vedere acest lucru, Comisia Europeană a pus spre rambursare o sumă totală de 433 de milioane de euro, iar pentru accesarea ei toate statele membre trebuiau să depună o cerere, împrenă cu o declaraţie de cheltuieli detaliată.
După ce toate ţările au depus cerere pentru aceşti bani, la sfârşitul lunii noiembrie 2017, cei din comisie au publicat răspunsul pentru fiecare în parte, România şi Croaţia fiind singurele ţări care au primit un răspuns negativ.
Comisia Europeană: „Nu ar trebui să se pună la dispoziţia României nicio sumă”
În cazul Croaţiei în anexa regulamentului, se arată că aceasta nu a fost inclusă în bugetul de rambursări, pentru că fermieri croaţi nu au fost nevoiţi să contribuie la fondul de rezervă, având în vedere că ţara a aderat la UE abia în anul 2013.
În cazul României, Comisia Europeană a motivat decizia de respingere pe baza faptului că declaraţia de cheltuieli detaliată nu a ţinut seama de pragul de o sumă ce s-ar aplica disciplinei financiare în conformitate cu legea.
„Pentru a se garanta că rambursarea respectivelor credite neutilizate către beneficiarii finali ca urmare a aplicării disciplinei financiare rămâne proporţională cu suma ajustării corespunzătoare disciplinei financiare, este adecvat ca sumele aflate la dispoziţia statelor membre pentru rambursare să fie stabilite de către Comisie. Totuşi, în cazul României, declaraţia de cheltuieli detaliată nu ţine seama întru totul de pragul de 2 000 EUR care se aplică disciplinei financiare în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Aşadar, în scopul bunei gestiuni financiare, nu ar trebui să se pună la dispoziţia României nicio sumă pentru rambursare în această etapă”, se arată în răspunsul Comisiei Europene.
Guvernul nu a înţeles corect mecanismul de rambursări?
În urma deciziei celor de la comisie, europarlamentarul Daniel Buda a acuzat Guvernul că nu a înţeles corect întregul proces şi nu a fost în stare să depună o cerere corectă la comisie pentru ca şi fermierii români să beneficieze de rambursări la fel şi restul statelor membre.
„Acest proces vizează reţinerea unui procent de 1,37% în vederea creării unui fond pentru calamităţi, iar în funcţie de aceste situaţii care au loc la nivelul Uniunii Europene, fondul respectiv se consumă sau nu se consumă. Acest procent se reţine de la fermierii care au peste 2.000 de euro plăţi directe, iar cei care au sub 2.000 de euro nu intră în calculul acestui efort de sprijinire a fondului de calamităţi la nivel european, pentru că şi aşa suma lor este mică şi nu e necesar să li se ia din bani.
Din fericire nu a fost nevoie să apelăm la acest fond, dar statele membre care doreau să beneficieze de aceşti bani trebuiau să facă o cerere către Comisia Europeană pentru a li se aproba sumele alocate pentru mecanismul de rambursare. Din păcate, întregul proces a fost înţeles greşit de Guvernul nostru, iar agricultura românească a fost electrocutată din nou. România când a cerut banii respectivi, a cerut şi pentru cei care erau sub 2.000 de euro plăţi directe, deşi aceştia nu au contribuit la fondul de rezervă. Cum să primeşti bani aferenţi dacă nu ai contribuit cu sume la chestiunea asta? Bineînţeles că cererea a fost respinsă de către Comisia Europeană. Spre deosebire de România, cei din Croaţia nu au fost nevoiţi să contribuie la fondul respectiv, aceştia fiind scutiţi de deducerile din ultimul exerciţiu financiar, deoarece plăţile directe nu au fost încă integrate în ţara care a aderat la UE în 2013.
Miniştrii Guvernului Tudose, nu sunt în stare să depună o cerere simplă şi formulată corect la Comisie pentru ca şi fermierii români să beneficieze de rambursări, la fel cum beneficiază toţi ceilalţi fermieri, fie că vorbim de bulgari, polonezi, maghiari, spanioli, germani sau francezi. După călcarea în picioare a celor de la APIA şi după tăierea fondurilor pentru cadastrare, Guvernul PSD-ALDE izolează România de toate facilităţile şi mai mult, generează prejudicii şi pierderi financiare extrem de importante pentru ţara noastră.
Momentan nu ştim exact care va fi situaţia. Cel mai probabil o să ajungem iar la mila altora. Sperăm să se mai poată face o cerere până în luna februarie”, a declarat Buda.
Alexandru Potor MADR: „Cererea nu a fost făcută greşit, ci doar diferit”
Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor a susţinut însă, că cererea a fost făcută doar diferit şi nu ilegal sau greşit, iar România va solicita modificarea deciziei Comisiei Europene.
„E o tâmpenie! Pe ce se bazează aceste acuzaţii a domnului? Tot ceea ce ţine de Ministerul agriculturii s-a făcut în conformitate cu regulile europene şi naţionale. Nu există o chestiune în care să nu se întâmple ceea ce am solicitat, nu avem un conflict cu comisia şi nu avem o situaţie în care ar fi fost o cerere în neregulă care să nu fie acceptată de comisie.
Fermierii români nu au fost dezavantajaţi, doar că diferenţa de accesare este faptul că statele membre au aplicat fiecare diferit această chestiune legată de deducerea financiară, iar România este unul dintre statele care au aplicat diferit şi nu nelegal.
Până la mijlocului lui februarie anul viitor România va solicita modificarea deciziei”, a declarat Alexandru Potor.
Daniel Buda: „Vrem să accesăm fondurile europene, dar nu suntem în stare să redactăm o cerere cum trebuie!”
Chiar dacă Alexandru Potor nu vede nimic greşit la cererea efectuată de România pentru accesarea respectivelor sume, Daniel Buda susţine că pretenţiile sunt mari, dar greşelile sunt şi mai mari.
„Conform comunicării comisiei, România este singura ţară care deşi putea să primească aceşti bani, nu i-a primit. În legătură cu cererea făcută greşit, asta o spune chiar Comisia Europeană, nu o spun eu. Cererea respectivă a avut în vedere toate plăţile care au fost făcute, inclusiv cele sub 2.000 de euro, în condiţiile în care respectivele rambursări se adresau doar pentru fermierii care aveau plăţi directe peste 2.000 de euro. Ceea ce am spus nu e o ştire pe surse pe care să o preiau din anumite zone, ci este răspunsul Comisiei Europene.
Toate statele au primit bani, România nu a primit. Că până la urmă România o să îi primească, asta nu ştiu, dar deocamdată fermierii nu au aceşti bani şi nu e tot una că îi primim astăzi sau îi primim la anul. Aici discutăm de animale care nu stau într-un garaj să aştepte ca domnul Potor să facă cererea cum trebuie la Comisie.
Scrie negru pe alb că România este singura ţară ce nu se va afla pe lista celor care va primi aceşti bani, această situaţie creează deficite de imagine foarte mari pentru România, în ideea în care vrem să accesăm fondurile europene dar nu suntem în stare să redactăm o cerere cum trebuie, darămite să mai şi facem proiecte. Avem pretenţii mari”, a declarat Daniel Buda
Cu toate că încă se mai speră că Guvernul va reuşi să îşi îndrepte greşeala printr-o altă cerere, iar Comisia Europeană îşi va schimba decizia, dovada că acest lucru nu se va întâmpla o reprezintă o corespondenţă între directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, şi directorul DG Agri. În corespondenţă, Mihail Dumitru era atenţionat să corecteze cât mai repede declaraţia făcută la Comisia Europeană despre plăţile directe achitate fermierilor români în anul 2016 pentru ca România să poată beneficia de o sumă pentru ajustarea plăţilor, bani pe care să-i împartă fermierilor.
Mihail Dumitru a atras atenţia că declaraţia trebuie să fie corectată până la termenul limită de 27 octombrie 2017, în aşa fel încât să fie inclusă şi România pe lista cu bani. Se pare că, deşi această corespondenţă s-a purtat în august 2017, declaraţia nu a fost corectată până la termenul de 27 octombrie, iar România a fost exclusă de pe lista cu sumele pe care Comisia Europeană le-a împărţit din rezerva de criză, necheltuită în 2017.
În concluzie, agricultorii care mai speră că România va primi o a doua şansă din partea Comisiei Europene, pot să îşi ia adio de la bani, deoarece Guvernul nu mai are posibilitatea să îşi îndrepte greşeala. Comisia Europeană nu îşi va schimba decizia, deoarece termenul de depunere a cererii a expirat, aşadar Guvernul nu şi-a făcut temele şi a dat cu piciorul la o şansă ce a fost acordată în egală măsură tuturor statelor membre.
