Mai multi experti juridici cer schimbarea Legilor sigurantei nationale care functioneaza in Romania si care sunt inca la nivelul legislatiei de inceput al anilor 90. Georgiana Iorgulescu, din cadrul Centrului de Resurse Juridice, spune ca doua condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana, cauza Rotaru impotriva Romaniei (2000) si cauza Dumitru Popescu impotriva Romaniei (2007), au determinat aparitia diverselor pachete de legi modificatoare ale legislatiei din zona sigurantei nationale in anii 2005, 2006, apoi o propunere in anul 2011 si, in sfarsit, o alta propunere in 2012, dar niciuna nu a fost finalizata.

In momentul de fata, mai multi reprezentanti ai societatii civile si ai societatilor juridice din tara cer schimbarea Legilor sigurantei nationale, spunand ca prevederile care au fost facute la inceputul anilor 90 trebuie corelate cu noile coduri.
“Din perspectiva oportunitatii sunt cel putin doua motive pentru care asemenea modificari trebuie sa apara. Un alt motiv tine de monitorizarea de catre Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a modului in care Romania isi indeplineste obligatia generala de modificare a legislatiei gasite in contradictie cu cerintele Conventiei. Pe fond se observa faptul ca initiatorul nu a adus modificari art. 3 din Legea nr.51/1991, articol prin care sunt definite amenintarile la adresa sigurantei nationale. Asa fiind, se observa ca zonele de actiune ale serviciilor secrete sunt extrem de largi, de la zona de terorism si crima organizata pana la tradare, spionaj, “terorism economic” ori port de armament fara drept. Din pacate proiectul nu isi propune o mai mare precizare a ceea ce inseamna amenintare la adresa sigurantei nationale. Din perspectiva drepturilor si libertatilor individuale, este bine-venit faptul ca activitatile specifice care presupun restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale pot avea loc numai in masura in care nu exista alte posibilitati pentru prevenirea amenintarilor la adresa sigurantei nationale (interceptari ale comunicatiilor, accesarea unui loc pentru ridicarea de obiecte, instalarea de obiecte si ridicarea acestora, interceptarea de trimiteri postale, etc; art.12). In reglementarea actuala, astfel de activitati nu sunt prevazute a fi proportionale cu circumstanta concreta a cazului. Durata autorizarii activitatilor este limitata in timp, fata de actuala legislatie care permite, de exemplu, interceptarea convorbirilor, pe o durata nelimitata, lucru care este, evident, in dezacord cu art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (dreptul la viata privata). In formula propusa, durata de valabilitate a unei autorizatii este de 6 luni, putand fi prelungita pentru maxim 3 luni, perioada totala de autorizare fiind de 2 ani. Consideram ca perioada de 2 ani este excesiva, cu atat mai mult cu cat, in masura in care apar indicii noi, se poate solicita o noua autorizare”, este de parere  Georgiana Iorgulescu, din cadrul Centrului de Resurse Juridice.

Cine se opune schimbarii

Insa ceea ce este ciudat si atipic pentru modul in care functioneaza lucrurile in Romania este ca majoritatea reprezentantilor societatii civile sunt de acord in aceasta privinta cu reprezentantii Ministerului Justitiei. Conform unui document al biroului de presa din cadrul Ministerului Justitiei, “Modificarile au fost efectuate din perspectiva armonizarii legilor speciale cu principiile noului Cod de procedura penala si au fost supuse dezbaterii publice prin afisarea proiectului  pe site-ului Ministerului Justitiei in cursul lunii mai 2011, respectiv incepand cu 1 octombrie a.c. – pentru trei acte normative adaugate ulterior si care vizau domeniul sigurantei nationale.
In cadrul procesului de avizare a acestui proiect de act normativ complex, au fost primite, analizate si insusite, dupa caz, observatiile si propunerile primite din partea unor institutii avizatoare, precum: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Apararii Nationale,  Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor, Consiliul Concurentei, Ministerul Administratiei si Internelor, Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Afacerilor Europene, precum si Serviciul Roman de Informatii – ale carui observatii vizand eliminarea tezelor finale propuse la alin.(1) al art.129 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei au fost insusite”, arata textul.
Singurul care este impotriva acestor modificari, presedintele Traian Basescu, spune ca prin schimbarea legilor se urmareste favorizarea anumitor infractori.
„Ce stiu insa cu certitudine este ca, daca aceasta modificare legislativa s-ar aproba, un mare numar de dosare penale aflate pe rolul instantelor ar fi afectate, probabil chiar intoarse inapoi la Parchete si, de asemenea, un important numar de dosare aflate in ancheta procurorilor ar fi lipsite de unele elemente de suport. Sa ne intelegem foarte bine: simplele redari ale unor convorbiri telefonice nu pot fi ele insele probe, ci doar ii ajuta pe procurori si judecatori sa consolideze anumite probe sau ii ajuta pe procurori sa-si stabileasca actiuni de obtinere a probelor. Oricum, a modifica acum legea sigurantei nationale este gresit si in favoarea infractorilor. Eu sunt convins ca doamna ministru Mona Pivniceru nu-si doreste acest lucru”, a declarat Basescu intr-un interviu publicat de „Evenimentul Zilei”.
Intrebat daca a apreciat pozitia premierului Victor Ponta care a spus ca nu este de acord cu initiativa ministerului Justitiei, Basescu a raspuns ca ii este greu sa creada ca Ponta nu a fost la curent, adaugand ca este „greu de explicat” de ce Pivniceru si Ponta au ocolit CSAT.
„Imi este greu sa cred ca domnul Victor Ponta nu a fost la curent cu aceasta modificare. Este prea importanta ca impact pentru Justitie, dar si pentru lupta impotriva coruptiei pentru ca primul ministru sa nu fi fost informat inainte de lansarea ei in dezbatere publica sau in circuitul de avizare. De asemenea, este greu de explicat faptul ca domnul Victor Ponta si doamna ministru Mona Pivniceru au ocolit CSAT, in conditiile in care discutam despre afectarea continutului unei legi care viza siguranta nationala”, a afirmat Basescu.

Ce vrea sa schimbe Ministerul Justitiei la Legile sigurantei nationale

Ministerul justitiei propune introducerea urmatorului articol:
●    Art. 28 Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 7 august 1991, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
●    Art.12/9- (1) Datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit art.61 din Codul de procedura penala, cu declasificarea, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a incheierii si a mandatului prevazute la art. 125. Convorbirile sau comunicarile interceptate se ataseaza procesului-verbal prevazut in art.61 din Codul de procedura penala numai in masura in care acestea au vizat infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale.

Legile lui Basescu

Pachetul de legi privind siguranta nationala este format din cinci proiecte legislative: legea sigurantei, legile privind organizarea SRI si SIE, statutul ofiterului de informatii precum si legea privind activitatea de informatii si contrainformatii. Pachetul de legi a fost discutat si in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. CSAT a recomandat mentinerea actualei subordonari a SPP si STS, dar si a Comunitatii Nationale de Informatii, comisii parlamentare separate de control a SRI si SIE, precum si comasarea legii securitatii cu cea privind activitatea de informatii.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.