Gazeta vă pune la dispoziţie harta cu toate radarele fixe din România
Acest lucru demonstrază clar că firma Codec nu este singura societate care poate amplasa radare fixe pe teritoriul României
Din sursele noastre judeţul Sibiu este printre puţinele în care s-a organizat licitaţie pentru concesionarea acestui serviciu

Gazeta vă prezintă în acest număr lista cu toate localităţile în care funcţionează radare fixe, dar şi localităţile în care urmează să fie instalate în toată ţara. În momentul de faţă în România sunt instalate radare fixe în 15 judeţe, urmând ca în perioada următoare să se monteze radare fixe şi în judeţul Mureş. Cele 15 judeţe sunt „adjudecate” de trei firme, societatea clujeană Codec având cea mai răspândită arie de influenţă. Astfel, firma clujeană deţine în „patrimoniu” radare fixe în judeţele  Vâlcea, Vrancea, Sălaj, Satu-Mare, Mehedinţi, Maramureş, Cluj, Bihor şi Bacău. În judeţele Sibiu şi Arad sunt instalate radare de la Vitronic în timp societatea Gatso a montat radare în judeţele Prahova, Ialomiţa şi Argeş.    

Dubios non-stop

Afacerile dubioase marca Codec au fost prezentate pe larg în paginile Gazetei, reporterii noştri arătând modalitatea prin care patronii acestei societăţi au reuşit să pună mâna pe banii vitezomanilor. Având ajutor politic, Bela Urasi & Co. au reuşit să facă în aşa fel încât să-şi adjudece acest serviciu extrem de bănos, fără licitaţie. La momentul respectiv autorităţile locale au precizat faptul că nu s-a organizat nicio licitaţie pentru că nu existau firme concurente, singura societate care avea posibilitatea de a instala asemenea instalaţii fiind firma Codec. Totuşi, în momentul de faţă există patru firme care pot să realizeze acest serviciu. Astfel, pe lângă societatea Codec în momentul de faţă pe piaţa de profil mai activează societatea Benefic din Cluj, firma Gatso din Olanda şi firma Vitronic din SUA. Conform specialiştilor, cele mai performante radare sunt cele ale companiei americane, acestea putând „fenta” detectoarele de radar. Astfel, conform specialiştilor, din cauza sistemului cu care funcţionează radarele de la Vitronic, şoferii posesori de detectoare de radar sunt atenţionaţi de prezenţa aparatului de măsurare a vitezei abia după ce trec de acesta. În aceeaşi ordine de idei, conform aceloraşi specialişti, radarele instalate de Codec pot fi extrem de dăunătoare datorită micoundelor emise de acestea.

Sibiu legal

În toate judeţele în care a pătruns firma Codec s-a mers pe acelaşi tipar: fără licitaţie, dar cu un proiect de hotărâre pe ordinea de zi a Cosiliului Local favorabil „băieţilor deştepţi” de la Codec. Conform legislaţiei în vigoare, pentru acest tip de servicii trebuie neapărat organizată o licitaţie. Totuşi, din păcate, în toate judeţele în care a pătruns societatea Codec nu s-a respectat legislaţia în materie de achiziţii publice. Din fericire, există şi judeţe în care legea se respectă. Astfel, în numerele trecute Gazeta v-a prezentat faptul că şi în Sibiu urmează să se instaleze radare fixe şi că firma Codec ar fi „ochit” şi aceast judeţ. Totuşi, autorităţile sibiene nu au „muşcat” momeala întinsă de Codec şi au organizat licitaţii, după cum ne-a confirmat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu în urmă cu ceva vreme. Rezultatul nu s-a lăsat mult aşteptat şi în momentul de faţă în Sibiu sunt instalate radare de la firma americană Vitronic. Din nefericire, nu am reuşit să-i contactăm nici pe reprezentaţii fiormei Vitronic nici pe cei ai Gatso pentru a ne comunica modalitatea prin care au reuşit să instaleze radarele fixe.         

Jaful pe hartă
 
În momentul de faţă în ţară există radare fixe în 15 judeţe din ţară, cea mai mare parte a acestora fiind instalate de firma clujeană Codec Spat SRL.  În judeţul Vâlcea firma Codec a instalat două radare în înteriorul localităţii Câineni şi câte unul în localităţile Milcoiu, Bujoreni şi Slătioara. În judeţul   
Vrancea, aceeaşi societate are amplasate radare fixe pe raza localităţilor Pufeşti şi Dumbrăveni. În Salaj, Codec a instalat deja radare în Zimbor urmând să mai amplaseze aparate de măsurare a vitezei şi în Gâlgău, Ileanda, Bobota, Sarmasag, Salajeni. Satu-Mare „beneficiază” de serviciile societăţii clujene în Supuru de Sus, Supuru de Jos, Ciuperceni şi Doba. În Mehedinţi au fost instalate patru radare, trei în Băişoara şi unul în Butoieşti. Codec a instalat patru radare şi în Judeţul Maramureş, două în Seini şi două în Fărcaşa. Cele mai multe radare de la Codec sunt instalate în judeţul Cluj. Astfel, judeţul de baştină al milionarilor de la Codec deţine cinci radare în comuna Tureni, unul în Sănduleşti, două în Poieni, două în Izvoru Crişului şi trei în Căpuşu Mare. În cele din urmă, în judeţul Bihor Codec a amplasat două radare în Sânmartin şi în judeţul Bacău două radare în comuna Nicolae Bălcescu şi unul în municipiul Bacău. Astfel, în momentul de faţă firma Codec are aproximativ 40 de radare amplasate în toată ţara care îi aduc venituri substanţiale, în condiţiile în care în medie ei încasează aproximativ 50 % din amenzile aplicate vitezomanilor. Celelate două societăţi care au amplasat radare fixe pe teritoriul ţării stau mult mai prost. Astfel, compania americană Vitronic are instalate radare în judeţul Sibiu, trei în localitatea Tălmaciu şi câte unul în Şelimăr, Sălişte, Mircurea Sibiului şi Cristian. Aradul este celălalt judeţ în care Vitronic deţine radare fixe, compania americană amplasând aparate de măsurare a vitezei în interiorul localităţilor Săvârşin şi Păuliş. Firma Gatso are instalate radare în judeţele Prahova, Ilfov, Ialomiţa şi Argeş. Astfel, în judeţul Prahova societatea olandeză a amplasat radarele fixe în Sinaia, Puchenii Mari, Comarnic şi Bărcăneşti. În Ilfov sunt instalate radare în Ciolpani şi Baloteşti. Societatea olandeză a instalat radare în Ialomiţa în localităţile Slobozia, Ciocârlia, Coşereni în timp ce în Argeş radare fixe de la Gatso sunt instalate în Mărăcineni şi Piteşti.

Musai licitaţie

Juriştii consultaţi de Gazeta au confirmat că, pentru a fi corect, din punct de vedere legal, nici măcar inspectoratele de poliţie nu ar fi trebuit să realizeze protocoalele cu societatea Codec. Respectivul protocol, din spusele specialiştilor în drept, încalcă principiul concurenţei, creând o situaţie favorabilă pentru Codec. Mai mult decât atât, dacă se dorea realizarea unei strategii pentru limitarea accidentelor rutiere, Poliţia ar fi trebuit să realizeze un protocol cu primăriile, urmând ca mai apoi, autorităţile locale să facă licitaţii pentru selectarea unei firme care să se ocupe de această problemă. Specialiştii consultaţi au afirmat că a fost o greşeală imensă cooptarea unei firme private în protocol, acest fapt putând fi de asemenea atacat în  instanţă în cazul în care o firmă concurentă s-ar simţi lezată de privilegiile oferite firmei Codec. Conform legii, orice serviciu prestat de către o autoritate publică trebuie să treacă în primul rând prin “filtrul” unei licitaţii. Chiar dacă aceste servicii nu sunt suportate din banii publici, primăriiile nu cheltuie niciun leu pe durata derulării contractului, problemele apar când vine vorba de banii pe care contribuabilii, chiar dacă sunt vitezomani, trebuie să-i scoată din buzunar pentru a plăti amenzile. Or, Codec Spat nu este, prin statut, o autoritate de control şi de sancţionare pentru a putea încasa bani de la cetăţeni, aşa cum face Poliţia. Mai mult, în calitate de administrator al drumurilor din interiorul localităţilor, primăriile au obligaţia ca orice serviciu legat de activităţile care se desfăşoară in interiorul comunităţii să fie realizat prin intermediul unei licitaţii, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz. Ţinând cont de toate acestea, cel mai probabil autorităţile locale vor fi sancţionate de către ANRMAP, amenzile urmând a depăşi cu mult sumele încasate din contravaloarea amenzilor aplicate vitezomanilor.

Capo di tutti capi

Chiar dacă acest caz pare desprins din filme italiene cu Cosa Nostra, situaţia este cât se poate de reală. Secretul succesului firmei Codec este asigurat de relaţia dintre patronii acestei societăţi şi mediul politic, acţionarii companiei clujenii fiind apropiaţi ai PNL Cluj. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau financiare. Sorin Ghiţe este unul dintre aceşti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghiţe a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El mai este acţionar la Banca Transilvania, unde deţine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, de asemenea acţionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul oraşului Cluj-Napoca. Acesta activează în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments. La SC Codec mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti. Averea lui este estimată la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulaţiei este acţionar în cadrul a două firme de construcţii şi la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvoltă proiecte împreună cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai deţine acţiuni la alte doua firme de construcţii, dar şi la IMO Finance.

Augustin Stanciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here