Investiţia de 1,5 miliarde de euro de la Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va începe la începutul anului următor, anunţă deputatul clujean Mircia Giurgiu, care a făcut o solicitare la ministerul Economiei în acest sens. Lucrările vor începe dacă firmele de consultanţă Deloitte Consultants, HydroChina ZhongNan, Banca Comercială Română, Muşat & Asociaţii, Herbert Smith, Knight Piesold şi Tempo Advertising îşi vor face treaba şi vor găsi investitori care să fie interesaţi să ridice cea mai mare parte a hidrocentralei pe spatele lor. De obicei, investitorii au eşuat în principalele parteneriate public-private din România, iar majoritatea propunerilor către investitori să-şi cheltuie banii ca apoi să şi-i recupereze au eşuat. Ultimul exemplu au fost chiar lucrările la Autostrada Transilvania, unde la un moment era vorba ca Bechtel să construiască Autostrada Transilvania pe banii lor, urmând să-şi recupereze banii, însă această idee a picat.
Lobby de la premier
Premierul Emil Boc a făcut presiuni pentru ca proiectul centralei din judeţul Cluj să fie prioritar pe agenda guvernului. „Ministerul Economiei, prin reprezentanţii săi, va colabora cu celelalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale implicate în procesul de implementare a măsurilor, care vor răspunde cu operativitate solicitărilor acestuia”, a declarat Emil Boc. Valoarea hidrocentralei este de 1,1 miliarde euro plus TVA, însă construcţia va fi însoţită şi de racordarea la sistem a centralei, care va fi realizată de operatorul de stat Transelectrica. Înainte ca proiectul să demareze, va fi constituită o comisie interministerială şi un secretariat tehnic pentru coordonarea procesului de selectare a consultanţilor şi a investitorilor şi de formare a noii societăţi, iar hidrocentrala va fi declarată una de utilitate publica. Pentru derularea proiectului urmează să se înfiinţeze o societate nouă alcătuită din Hidroelectrica şi din investitori strategici cu potenţial financiar, care vor susţine investiţia. Noua societate mixtă va funcţiona pentru cel puţin 30 de ani de la începerea exploatării comerciale de către firma în cauză.
Curent la vânzare
Totalul investiţiilor de 1,3 miliarde de euro vor fi realizate în proporţie de 10% de către guvernul României, iar restul de 90 de procente vor veni din partea unor investitori externi sau din împrumuturi. Valoarea creditelor va trebui să fie returnată într-o perioada de 10 până la 12 ani. Investiţia va fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între 15 şi 18 ani. Hidrocentrala va putea să producă energie în cazul în care sistemul naţional de energie din România va avea o breşă. Hidrocentrala ar urma să îmbunătăţească regimul de funcţionare al energiei realizate de către reactoarele nuclear-electrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili şi în co-generare. O altă funcţie care va fi o urmare a demarării proiectului este crearea unei rezerve energetice la nivel naţional pentru frecvenţa primară regulată şi, în al doilea rând, pentru frecvenţa secundară a puterii regulate. Proiectul hidrocentralei va avea o participare la interconectarea la sistemul energetic de la nivel naţional şi o participare activă în cadrul aportului de energie creată la nivel naţional. Adică, odată cu implementarea acestui proiect, România va avea suficientă energie electrică pentru a satisface nevoile interne, dar şi pentru a vinde curent electric în alte ţări.
Oficialii Consiliului Judeţean Cluj au eliberat Avizul prealabil privind oportunitatea întocmirii documentaţiei „PUZ Centrală Hidroelectrică prin acumulare şi pompaj – Tarniţa – Lăpuşteşti – investiţie de interes naţional”.
Reamintim că, în data de 03.08.2009, Consiliul Judeţean Cluj a eliberat Certificatul de Urbanism pentru demararea acestei investiţii. Zona vizată, un teren în suprafaţă totală de 1.446.6000 mp, se află pe teritoriul administrativ al comunelor Căpuşu Mare, Râşca, Gilău şi Mărişel, în extravilanul localităţilor. Aici urmează să fie construite o carieră de piatră, captări, aducţiuni, centrala propriu-zisă, lac de acumulare, construcţii amplasate suprateran şi subteran, în funcţie de soluţia constructivă adoptată.
Prin PUZ vor fi reglementate delimitarea zonei aferente întregului obiectiv şi se vor impune măsuri clare în vederea atenuării impactului aspupra mediului (terenul se află parţial în zona protejată de interes judeţean „Lacul Tarniţa”, în zona protejată ZP0 şi ZP1). Prevederile documentaţiei PUZ se vor corela cu prevederile Regulamentului local de urbanism al zonei protejate, în vederea respectării regimului de protecţie existent. Totodată, prin PUZ se vor prevedea măsuri necesare pentru prevenirea unor dezastre ecologice şi se vor prezenta soluţiile de refacere a echilibrului natural al zonei, însoţite de un grafic de realizare al acestora. Vor fi stabilite modalităţile de protejare a zonelor locuite (localitatea Lăpuşteşti şi colonia Mărişel), precum şi de evitare a blocării şi deteriorării drumurilor publice. În zona carierei de piatră se vor prevedea amenajări de perdele verzi de protecţie pentru stabilizarea versanţilor, cât şi pentru reducerea impactului vizual.
„Avem de a face cu proiectul uneia dintre cele mai mari investiţii de care va beneficia judeţul nostru. Destinată să echilibreze sistemul energetic naţional, această investiţie va creea oportunităţi şi va produce beneficii pentru întreaga zonă. Este o investiţie a Guvernului României, pe care o susţinem, care va genera locuri de muncă, dar va schimba şi aspectul unei părţi a zonei noastre. Alături de acest proiect, judeţul Cluj va elabora o serie de alte proiecte complementare, pentru a folosi la maximum noul potenţial creeat aici”, declara la acea vreme preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
“Numai consultanţa s-a stabilit până acum. Se va înfiinţa o societate comercială. Ministerul Economiei m-a asigurat că în termen de 18 luni de la semnarea contractului de consultanţă se va stabili şi investitorul(n.r. până în primăvara anului viitor)”, a declarat pentru Gazeta de Cluj deputatul Mircia Giurgiu.
Echipa de consultanţă creată pentru punerea la punct a proiectului este formată din companiile Deloitte Consultants, HydroChina ZhongNan, Banca Comercială Română, Muşat & Asociaţii, Herbert Smith, Knight Piesold şi Tempo Advertising. Contractul de consultanţă în valoare de aproximativ 5 milioane euro a fost semnat pe 25 august 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a Centralelei hidroelectrice prin pompaj „pur” (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost evaluată la 135 milioane euro urmând a fi introdusă în planul de investiţii al Transelectrica SA.
Tiberiu Hrihorciuc
