Dan Cârlan, fost lider al organizaţiei judeţene PDL Iaşi, veşnic sortit la locul al doilea în electoralele ieşene, a dat lovitura vieţii în momentul în care a fost numit să gestioneze, ca reprezentant al părţii române, proiectul Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Cârlan, o adevărată personalitate de tip Hopa-Mitică, a ajuns la această performanţă în urma unui slalom printre partide, traseul lui pornind de la PNL, cu o oprire convenabilă în PDL, şi un finish senzaţional în PSD, cu preluarea gestionării unei investiţii de nu mai puţin de 1,2 miliarde de euro.
După ce a condus ani de zile o organizaţie judeţeană de partid, fostul senator Dan Cârlan a fost răsplătit cu un post călduţ ca şef de cabinet al unui secretar de stat, o funcţie care părea inofensivă. Mai exact, Cârlan a ajuns şeful de cabinet al secretarului de stat de la Energie, ieşeanul Maricel Popa, primarul Gheorghe Nichita promiţându-i acest post convenabil ca recompensă pentru că a schimbat macazul de la PDL la PSD. Lovitura de teatru a venit când Dan Cârlan a fost desemnat să gestioneze un proiect uriaş, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, unde investitorii chinezii vor investi 1,2 miliarde de euro, prin firma Sinohydro Corporation.
Hopa-Mitică, cade jos, dar se ridică
Aşa cum spuneam mai sus, Dan Cârlan este veşnicul învins al mediului politic din Iaşi, dar nici cariera sa în afaceri nu este una care să îl fi recomandat ca gestionar al proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti. A intrat în politică în 1995, ca membru al PNL. Doar un an mai târziu, a candidat la Primăria Iaşi, însă fără succes, fiind învins cu uşurinţă de către Constantin Simirad. Patru ani mai târziu a repetat acelaşi scenariu, candidând din nou pentru funcţia de primar al Iaşului, tot fără succes şi ieşind pe locul al doilea, după Constantin Simirad.
O ideologie mai bună
Cum nu se vedea un orizont luminos din remorca PNL, în 2004 a trecut la PDL, unde a ajuns lider al filialei ieşene. Ideea lui fixă era însă preluarea primărie, aşa încât a imaginat o campanie de tip comando, apărând pe afişe în chip de luptător salvator, pictat cu funingine pe faţa, care vine să salveze oraşul din postura de primar. Nu a reuşit să salveze nimic, fiind din nou înfrânt, de această dată de Gheorghe Nichita. Înfrângerile însă nu l-au descurajat, aşa încât a candidat pentru un post de senator. În 2008, anul prin excelenţă al PDL, partid al cărui membru era, nu a mai reuşit să câştige un mandat de parlamentar, fiind singurul democrat-liberal care a candidat în municipiu şi care a pierdut colegiul.
Momentul revizuirii conştiinţei
În 2009, în timpul guvernării lui Emil Boc, a făcut ce-a făcut şi a ajuns secretar de stat în Ministerul Mediului, de unde a plecat cu un mesaj sfornăitor la instalarea guvernului Ponta. Cum vântul începea să bată vitreg pe partea PSD, Cârlan şi-a revizuit indologia, şi deşi fusese unul dintre adversarii declaraţi ai doctrinei socialiste, a înţeles că e momentul să schimbe macazul, drept urmare, la începutul acestui an, el s-a înscris în PSD. Recompensa a venit sub forma postului de şef de cabinet al secretarului de stat Maricel Popa, la Ministerul Economiei.
Talent de manager
În anii ‘90, Cârlan era patronul firmei de confecţii Lynx, care mergea atât de bine încât i-a permis să investească în clubul de fotbal Politehnica Iaşi. Dar la mijlocul anilor 2000, talentul său de manager pare să fi secat, aşa încât, în 2008, Firma Lynx a fost radiată din Registrul Comerţului. Cum îi ştim deja firea încăpăţânată, Cârlan nu s-a lăsat, şi a preluat firma Laura SRL Iaşi de la fratele său, firmă care a fost relansată câteva luni mai târziu de către omul de afaceri ieşean Bogdan Cihodaru. Pentru ca trei ani mai târziu, talentul său în afaceri să îl recomande pentru gestionarea impresionantului proiect al Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.
Câteva date despre proiect
Amenajarea hidroenergetică Tarniţa este punctul de plecare a celui mai important proiect energetic din Cluj. Acumularea Tarniţa constituie pentru acest proiect lacul inferior, în vreme ce lacul superior se va realiza pe platoul Lăpuşteşti, la o diferenţă de nivel de 550 de metri. Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va avea o capacitate instalată de 1.000 MW şi va fi echipată cu patru turbine-pompă. Lacul de acumulare va avea un volum de 10 milioane mc şi o suprafaţă de 40 ha. Centrala va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 MW.
Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.
Recent, o delegaţie chineză, care număra câteva sute de oficiali şi oameni de afaceri, a venit în România la Forumul Economic China – Europa de Est, ocazie cu care a fost semnată scrisoarea de confort pentru viitoarea hidrocentrală Tarniţa-Lăpuşteşti, partea chineză fiind reprezentată de către vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation, Yun Liang, iar partea română de către directorul companiei de proiect Tarniţa-Lăpuşteşti, Dan Cârlan.
Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti are termenul de finalizare fixat în semestrul al doilea din 2019 sau cel mai târziu undeva în 2020. Realizarea centralei presupune asigurarea de fonduri de investiţii de peste 1,16 miliarde de euro, fără TVA, pe care coordonatorii proiectului speră să îi obţină prin atragerea capitalului privat al companiilor cu bonitate şi cu forţă financiară.
Crina Crainic
