La ultimul termen de judecată în dosarul jafului de la Banca Transilvania apărarea a prezentat un raport tehnico-ştiinţific care tinde să-i dezincrimineze pe Bogdan Baciu şi pe Andrei Hosu. Avocaţii acestora au cerut un test ADN care să fie efectuat în străinătate şi care să fie suportat de către părţi. De asemnea Dana Hosu, mama lui Andrei Hosu, a anunţat o recompensă în cazul unor informaţii care să ducă la descoperirea adevăraţilor făptuitori.

SRI versus rechizituriul procurorilor

Din ultima constatarea tehnico-ştiintifică, efectuată de Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI, reiese cu multă claritate faptul că Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au partipat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai putin decât persoana care apare în înregistrare şi despre care anchetatorii susţin că este el. În raport este calculată cu mare precizie înălţimea atacatorilor, calculănd că “persoana 1”, care apare în camerele de supraveghere ale băncii şi care este asimilată lui Baciu, ar avea o înălţime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta în timp ce Vlad Hosu, avocatul părţilor, a prezentat instanţei o adeverinţă medicală eliberată de Policlinica Studenţească cu puţin timp înainte de jaf, document în care este percizată în mod clar înălţimea acestuia, şi anume aceea de 1.78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nici nu se înscrie în marja de eroare. În cazul lui Andrei Hosu, înălţimea calculată de SRI este mult mai apropiată de înălţimea reală. Astfel, “persoana 2”, din raportul SRI, care apare ca fugind în casieria băncii şi despre care anchetatorii susţin că ar fi Andrei Hosu, are o înălţime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are în realitate o înălţime de 1,72 cm.
Acelaşi raport venit de la SRI relevă încă o dată posibila lipsă de identitate între atacatorii de la bancă şi inculpaţii din dosar. Conform constatărilor ştiinţifice, “persoana2”, asimilată lui Bogdan Baciu, are o măsură la picior măsurată de 29,8 centimetrii în timp ce “persoana 1”, asimilată lui Andrei Hosu, are o măsură de 29,35 cm la picior. Adică Baciu ar avea piciorul mai mare decât a lui Hosu, lucru care în realitate este fix invers.
Ca urmare a probelor concrete prezentate de avocaţii apărării, instanta a decis să solicite cabinetului medical din cadrul Penitenciarului Gherla, sa efectueze un control medical asupra acestora, în urma căruia să stabileasca înălţimea exactă pe care o au. Avocaţii au mai cerut ca instanţa să autorizeze o constatare ADN, care ar urma să fie efectuată din banii familiei Hosu, dar nu în ţară, ci la o instituţie specializată din Germania. . „Dorim sa se faca o expertiza cat mai corecta. De aceea o vom face in strainatate pe cheltuiala noastra”, a precizat avocatul Vlad Hosu. Instanţa a decis ca următorul termen de judecată să aibă loc la data de 2 noiembrie, până atunci mai având loc recursul împotriva sentinţei prin care Dana Hosu şi soţii Rostaş au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu executare pentru mărturie mincinoasă în dosarul BT. Cu privire la situaţia fiului ei, Dana Hosu, mama lui Andrei Hosu, a declarat că îşi va da propriul apartament celui care poate aduce informaţii care pot duce la depistarea adevăraţilor făptuitori, chiar dacă asta ar însemna că va sta cu chirie.

Ultimii martori audiaţi îşi amintesc că atacatorii aveau aproximativ 30 de ani şi cearcăne sub ochi
Martor Visan Ioana, fostă angajată la Banca Transilvania,  a declarat că îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală. Ea a declarat că la momentul jafului ea se afla în arhivă şi nu-şi aminteşte altceva nimic. „am deschis uşa şi l-am văzut pe colegul de la pază la pământ şi asupra lui o persoană straşnică, atunci m-am speriat şi am închis uşa de la arhivă”, a declarat aceasta. Nu îşi mai aminteşte dacă s-au luat măsuri de securizare a sediului. După pătrundere altor persoane la faţa locului s sosit SMURD şi poliţia. „Am primit asistenţă medicală pentru că am avut un atac de panică şi aveam tensiunea mare”, a mai precizat aceasta.

Şi martora Ghitea Simona-Cornelia îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, ea fiind fost director al agenţiei. Ea a susţinut că nu a sunat la agenţia de pază, dar a anunţat sucursala regională Cluj a Băncii Transilvania despre jaf. „La momentul faptei eram lângă uşa de acces în casierie lângă standul casierului de vânzări carduri”. Aceasta a declarat că la ghişeul numărul unu trebuia să fie Filip Olimpia, şi ea martoră în dosar, dar nu ştie dacă era la birou. La ghişeul doi era liber, Bara Andrada fiind în arhivă. La ghişeul trei era liber, trebuind să fie cineva dar era în concediu. La ghişeul patru trebuia să fie casiera, iar la ghişeul cinci trebuia să fie Maria Pop, casiera de valută. Martora a mai declarat că trecea pe la birou când a auzit gălăgie şi l-a văzut pe Luduşan (parte vătămată – n.r), colegul de la pază, luptându-se cu cineva care avea cagulă. A intrat cel de-al doilea jefuitor cu un pistol care părea adevărat în casierie. „ Cred că cel care a trecut pe lângă mine avea ochii de culoare dechisă”, a mai precizat aceasta. „ Când a ajuns lângă mine mi-a spus să stau jos şi să deschid uşa. A încercat să deschidă uşa cu mâna, nu a reuşit, şi a lovit uşa cu piciorul. După două lovituri a cedat uşa la yală, a prins-o pe Olimpia şi a dus-o la seif. La acel ghişeu se colectau banii către sucursala Cluj. Banii erau la vedere după intrarea în casierie. Banii se strângeau într-un singur loc la casa lui Claudia Lupu. Zilnic se încasau 200-400 de mii de lei care se predau către sucursala Cluj a Băncii Transilvania”, a mai amintit Ghitea Simona. Conform spuselor acesteia, din banii astfel colectaţi se alimenta bancomatul, alimentarea care tocmai fusese făcută. Există o sumă fixă care trebuia să rămână în casierie, iar plafonul era stabilit de sucursală. Diferenţa dintre suma încasată şi suma cu care se alimenta bancomatul se trimitea către sucursală. Martora şi-a mai amintit faptul că  pe durata jafului nimeni nu s-a atins de seif. După jaf, banii find pe jos, martora i-a rugat pe colegi să nu se atingă niciunul de nimic, însă nu îşi mai aminteşte dacă intrat cineva în casierie. După ce a efectuat apelurile telefonice, aceasta a pătruns în casierie, dar nu îşi mai aminteşte ce s-a întâmplat cu banii de pe jos. Ca măsură de securitate s-a închis banca, dar lşa casierie nu s.au luat măsuri, uşa rămânând deschisă. „După ce a plecat poliţia s-a făcut inventar, l-a care am participat şi eu alături de Leo Toderici, directorul central al BT şi Cătălin Toderici, directorul de operaţiuni al BT. La inventar s-a completat registrul de casă şi s-a întocmit un proces verbal”, şi-a mai amintit marora. Cu privire la semnalmentele atacatorilor,  Ghitea Simona îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire vpenală, menţionând că aceştia aveau aproximativ 30 de ani, au ştiut unde erau banii şi au mers direct înspre ei.

Şi Abrudan Monica îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală. Aceasta a declarat că se afla la biroul de lângă casierie la momenul jafului şi că în faţa ei era un stâlp, astfel încât nu ştie dacă a pătruns cineva în casierie până la sosirea poliţiei şi nici nu are cunoştiinţă de instrucţiunile în caz de jaf. Nici martora Moldovan Beatrice nu îşi mai aminteşte mare lucru. Ea îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, doar că atunci a declarat că unul dintre jefuitori avea riduri pronunţate sub ochi, fiind o exprimare defectuoasă, ea menţionând acum că i s-a părut că unul dintre ei avea o pleoapa îngroşată.
Dacă mersul procesului o cere, nu este exclus ca la următoarele termene să fie chemat ca martor şi Patriţiu Abrudan, directorul Băncii Transilvania Cluj-Napoca.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here