Autorităţile române au la dispoziţie o directivă europeană, adoptată de legislaţia naţională, care ar putea duce la stoparea practicilor abuzive în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a clauzelor abuzive din contractele de credit. Prevederile hotărârii de guvern la care facem referire nu au fost însă folosite până acum, deşi aceasta este aplicabilă din 2007. Conform acesteia, un singur proces câştigat de consumatori ar duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele băncii respective.

În anii de boom ai economiei,  2004-2008,  şapte milioane de oameni din România,  au devenit clienţi ai băncilor, încheind contracte de credit pentru case ori pentru consum. Dintre ei, 2,7 milioane şi-au rambursat datoriile. Au rămas, cu conturi active, în sensul că au încă rate de plătit, 4,3 milioane de oameni. Dintre aceştia, în momentul de faţă, 715.000 înregistrează întârzieri la plată. Câteva zeci de mii de persoane dintre aceştia au întârzieri mari la plată sau au probleme litigioase cu băncile.

 

Sursa răului

În perioada de boom a economiei, băncile interesate să încheie cât mai multe contracte de creditare închideau ochii atunci când clienţii încercau să le înşele, grăbindu-se să îndosarieze actele lor false ce confirmau venituri închipuite. Pe de altă parte, ticluiau condiţii ascunse în contracte netransparente, pe care să nu le priceapă clienţii, cu intenţia de a-i înşela. Şi ar mai fi de adăugat împovărarea clienţilor cu tot felul de comisioane. În ultimii ani, băncile s-au confruntat cu mii de procese pe clauze abuzive intentate de clienţi, clauze care se leagă de anumite comisioane sau de modul de calcul al dobânzilor. Având în vedere caracterul preformulat al contractelor de credit, un singur proces câştigat de consumatori ar duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele băncii respective.

 

Ponta protejează interesele băncilor în dauna cetăţenilor

Cei interesaţi au avut ocazia să vadă în această vară modul eficient în care lucrează Banca Centrală şi guvernul cu băncile comerciale. Această triplă alianţă a decis să amâne în mod repetat aplicarea a două noi articole din Codul de procedură civilă, care ar fi putut duce la eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit şi nu numai, definite în legea 193/2000. Deputaţii au votat la sfârşitul lunii iunie Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă. OUG 4/2010 a fost dată de guvernul Ponta pentru a amâna, printre altele, şi data la care o serie de modificări la legea clauzelor abuzive ar fi trebuit să intre în vigoare. Un studiu realizat de BNR a relevat un impact de 4,7 miliarde de lei asupra sistemului bancar, dacă instanţele vor elimina clauzele abuzive din toate contractele de credit, aşa cum ar fi dat posibilitatea noile articole din lege.

 

Un proces poate fi redus la o simplă reclamaţie

Dincolo de acesta, există însă deja o prevedere legislativă în vigoare care nu a fost aplicată până acum, deşi datează din 2004, este aplicabilă din 2007 şi a fost întărită în 2011, care are ca scop chiar sistarea practicilor abuzive repetate ale comercianţilor. Este vorba despre HG 1553/2004, care spune că nişte autorităţi competente, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) trebuie să apere interesele colective ale consumatorilor, dacă legile sunt încălcate. În acest sens, aceste autorităţi (ANPC), sesizate de o asociaţie de profil autorizată (APC), trebuie să iniţieze acţiuni de urgenţă pentru încetarea practicilor ilicite sau abuzive în ceea ce priveşte clauzele abuzive în contractele încheiate între consumatori şi comercianţi, contractele de credit, pachetele turistice sau teleshopping-ul şi nu numai. Acţiunile în încetare sunt folosite cu succes la nivelul statelor membre UE, mai puţin în România.

„Acţiunile în încetare sunt menite să determine încetarea sau interzicerea încălcărilor care contravin intereselor colective ale consumatorilor. Apropierea legislaţiilor în temeiul directivei permite creşterea eficienţei acestor acţiuni şi buna funcţionare a pieţei interne. Încălcările avute în vedere se referă, în special, la creditele de consum, pachetele de servicii pentru vacanţe şi circuite, clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, contractele la distanţă şi practicile comerciale neloiale”, se arată în sinteza Directivei europene publicată pe site-ul UE.

În acest fel ar putea dispărea dobânzile care variază după indicatori necunoscuţi, dobânzile fixe care cresc, comisioanele nejustificate de tot soiul sau cele care sunt introduse în timpul derulării contractelor. Şi aceasta fără ca fiecare client în parte să fie nevoit să întreprindă o acţiune.

 

Cum funcţionează  HG 1553/2004

În 2011, Constantin Cerbulescu, fostul preşedinte al ANPC explica pe înţelesul tuturor modul în care funcţionează  HG 1553/2004. De exemplu, dacă eşti păcălit  de o companie aeriană, ANPC  poate  să ceară să oprească această practică pentru cel care face sesizarea şi pentru toţi ceilalţi consumatori care au fost afectaţi de această practică, fără ca reclamatul să mai fie nevoit să dea compania aeriană în judecată. “Compania respectivă este obligată ca în termen de 20 de zile să elimine practica respectivă. Deci, ea nu mai poate să o continuie, dacă face treaba asta o face pe răspunderea ei. Iar dacă o face, este în continuare sancţionată şi, bineînţeles, putem interveni până la a dispune încetarea activităţii în situaţia în care nu se respectă actul normativ.”, arată Constantin Cerbulescu în conferinţa de presă din 3 august 2011.

 

Crina Crainic

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.