I shot the sheriff, but I did not shoot the deputy

Motto: Are nevoie Clujul de un şerif?

Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, şi Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca, îşi dispută titlul de şerif al Clujului. Apostu are un buget mult mai mare doar pentru a ţine cârma celui mai important oraş din Transilvania, iar Tişe este şef peste întreg judeţul cu mai puţini bani. Incontestabil, Clujul îşi joacă cărţile pentru a fi mai mare, mai frumos, mai roz. Competiţia este tot timpul un lucru lăudabil şi la fel este şi competiţie din jurul oraşului. Tişe l-a împuşcat pe Apostu, dar nici primarul nu şi-a lăsat garda jos şi a ripostat imediat. 

Tot presa se luptă pentru ca judeţul să fie cârmuit cum trebuie de un adevărat şerif. Însă nici oamenii, nici ziariştii nu sunt hotărâţi care dintre cele două personalităţi sunt adevăratul şerif şi adjunctul său. În momentul de faţă se ezită între Apostu şi Tişe. Oare cine va fi şeriful Clujului?

Apostu are în mâneca Filarmonica, Sala Polivalentă, modernizarea reţelei de  tramvai şi restaurarea Parcului Central. Tişe are în mână stadionul, aeroportul şi drumurile judeţene. Proiecte au multe amândoi, proiecte pot avea şi eu. Chiar am multe: vreau să fac din Cluj o mega-metropolă de 20 de milioane de locuitori, cu trei-patru aeroporturi, cu zgârie nori de 100 de etaje, centrul mutat, autostrăzi suspendate pe modelul Bucureşti şi totul schimbat. Am putea trage o linie şi să vedem care dintre cei doi poate cu mâna pe inimă să spună că a făcut mai multe pentru Cluj. Promit că fac toate aceste lucruri în cel mai scurt timp. Mă face cineva şerif?

Ce frumos ar fi dacă politicienii s-ar lăuda cu fapte şi nu ar arunca acuze politicianiste. Desigur, noi ca şi ziarişti avem „slăbiciuni” pentru aceste mici mari scandaluri. Ar fi frumos, dar lucrurile frumoase nu se întâmplă, ci doar apar ascunse bine în discursurile oamenilor implicaţi în politică.

Păcat că tot Emil Boc decide cine face politică în PDL Cluj. Tot el dă ordinul cine trebuie să conducă judeţul. Nu Clujul, nu clujenii, nici oamenii din interiorul partidului. Toţi trebuie să se supună primului ministru şi ce dictează el este lege. Modelul în care s-a ales primarul Clujului se aplică şi acum. Sorin Apostu a avut la vremea respectivă „onoarea” să se pozeze cu primul-ministru şi a fost ales primar. Nu a avut nevoie de mai multe plus că a plusat cu nişte „proiecte.” Dacă eşti în apropierea lui Boc ajungi sus, dar nu se ştie cât de repede cazi.

Discutând cu primarul urbei de pe Someş, dânsul îmi explica chiar înainte să se nască conflictul dintre judeţ şi municipiu că totul este bine şi frumos. Chiar roz. Un bun discurs politicianist, dar adevărul era din nou în mâna presei. Cu altă ocazie, alţi lideri ai PDL au dat şi vina pe presă că au născocit acest conflict. Dreptatea era undeva la mijloc, dar balanţa în favoarea presei. Nu zic asta doar pentru că fac parte din breasla câştigătoare, dar conflictul chiar a început şi a continuat. Aşa că, presa a avut din nou dreptate! O bilă albă pentru Apostu pentru a încerca să stingă din mers conflictul.

În schimb, Alin Tişe şi-a dovedit onoarea prin retragerea din funcţile de conducere ale partidului. A dovedit că în politica în care crede el nu dictează Emil Boc sau oricine altcineva. A dovedit că nu mai este finul lui Emil Boc, ci este Alin Tişe. O bilă albă pentru Tişe.

Tişe a promis că nu se va da niciun ban în plus la stadion. Se vor da, bilă neagră.
Apostu a promis Filarmonica în Parc. Nu se mai face acolo, ci în altă parte. Bilă neagră.
Am putea vorbi mult mai mult despre bile albe şi negre, însă important este ca locuitorii din Cluj-Napoca să decidă cine este şeriful Clujului şi să nu-l ucidă din prima. Şi acel şerif va rămâne în istorie!

Tiberiu Hrihorciuc