Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat miercuri o decizie în cazul Jaf la BT, în care doi tineri clujeni au fost acuzaţi că ar fi prădat o filială a Băncii Transilvania în anul 2009. Unul dintre judecători consideră că fapta nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială, iar pedeapsa pronunţată de complet este cea mai mică, potrivit prevederilor Codului Penal. Cei doi tineri au fost deja un an şi patru luni în arest preventiv, şi s-au prezentat în aceeaşi seară la Penitenciarul Gherla, pentru a executa restul pedepsei.
Bogdan Baciu şi Andrei Hosu au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare, din care se deduce perioada de un an şi patru luni, cât au stat în arest preventiv. Pedeapsa este considerabil mai mică decât cele de la Cluj. La Tribunalul Cluj, Andrei Hosu a fost condamnat 17 ani de închisoare şi Bogdan Baciu a fost achitat, iar la Curtea de Apel Cluj, ambii au primit câte 10 ani de închisoare.
În soluţia pe scurt publicată pe pagina de internet a Curţii Supreme de Justiţie a României, au fost admise recursurile declarate de Andrei Hosu şi Bogdan Baciu ”împotriva deciziei penale nr.128/A din 14 iunie 2013 a Curţii de Apel Cluj – Secţia Penală şi de Minori”.
Decizia Curţii de Apel Cluj, care îi condamnă pe cei doi tineri clujeni la câte 10 ani de închisoare a fost casată, în parte, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la fel şi sentinţa penală nr.104 din data de 13 martie 2012 a Tribunalului Cluj. Astfel, ÎCCJ a ales aplicarea legii penale mai favorabile şi a rejudecat schimbând încadrarea juridică a faptelor cu privire la ambii inculpaţi.
Schimbarea de încadrare
Iniţial, încadrarea juridică în acest proces a fost pentru infracţiunea de tâlhărie (articolul 211 vechiul Cod Penal), săvârşită de persoane mascate, într-un loc public sau într-un mijloc de transport (art.2, lit. a), c)), cu circumstanţele agravante – infracţiunea a fost comisă de două sau mai multe persoane împreună având asupra lor o armă (alin. 2 1 lit. a), b)), cu consecinţe deosebit de grave (alin. 3).
Magistraţii au considerat drept circumstanţe atenuante ”conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii” (art.74 alin. 1 lit. a)), care produc efectul reducerii pedepsei sub minimul special al pedepsei închisorii, dacă acesta este de 10 ani, nu mai jos de trei ani (art. 76 lit. a))
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reîncadrat infracţiunea după Noul Cod Penal ca tâlhărie (art. 233), tâlhărie calificată prin folosirea unei arme de către persoane mascate (art. 234 lit. a) şi c)) şi a aplicat articolul 5 din acelaşi cod, care prevede aplicarea legii mai favorabile a cauzei dacă de la săvârşirea infracţiunii la judecarea definitivă a acesteia au intervenit una sau mai multe legi penale.
De ce s-a repus cazul pe rol
ÎCCJ a decis astfel să condamne pe Hosu Andrei Dan şi Baciu Bogdan ”la cate o pedeapsă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară de cate 2 ani a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal”. De asemenea, magistraţii au decis că se ”deduce din cuantumul pedepselor aplicate fiecărui inculpat durata reţinerii şi arestului preventiv, începând cu data de 19.01.2010 şi până la data de 05.05.2011”, adică o perioadă de aproximativ 14 luni.
Ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 14 ianuarie 2015 completul a decis repunerea cauzei pe rol, cu punerea în discuţie a expertizelor efectuate asupra probelor ADN de la dosar. ”Repune cauza pe rol în vederea punerii în discuţia părţilor a necesităţii obţinerii relaţiilor referitoare la datele originale brute în urma tuturor analizelor ADN, existenţa extractului ADN conservat, audierii experţilor ce au semnat expertizele ADN şi a expertului parte. Fixează termen la 28 ianuarie 2015, cu citarea părţilor şi încunoştinţarea apărătorilor.”, au decis magistraţii Curţii Supreme.
In dubio pro reo
Unul dintre judecătorii care au făcut parte din completa avut o opinie separată. Potrivit documentului de pe site-ul ÎCCJ, acesta ”admite recursurile declarate de inculpaţii Hosu Andrei Dan sşi Baciu Bogdan împotriva deciziei penale nr.128/A din 14 iunie 2013 a Curţii de Apel Cluj – Secţia Penală şi de Minori şi face aplicarea principiului „in dubio pro reo” în ceea ce îi priveşte.”
In dubio pro reo este o expresie latină folosită pentru formularea regulii potrivit căreia în caz de îndoială se reţine soluţia, împrejurarea sau ipoteza cea mai favorabilă infractorului. În dreptul procesual penal român această regulă decurge din prezumţia de nevinovăţie. Această prezumţie nu poate fi anulată decât prin certitudinea asupra vinovăţiei, certitudine formată pe bază de probe neîndoielnice. Dacă în ciuda eforturilor depuse de organele judiciare de a spulbera îndoielile existente cu privire la împrejurările cauzei, nu s-a ajuns la certitudine, in dubio pro reo va împiedica tragerea la răspundere penală a învinuitului sau inculpatului.
In dubio pro reo nu are nici o influenţă asupra modului de interpretare a normelor penale şi procesual penale, soluţie care se impune pe baza legii, neputând fi influenţată de interesul părţilor. Dacă o dispoziţie de lege este susceptibilă de interpretări diferite, organul judiciar va alege interpretarea pe care o consideră corectă, indiferent dacă aceasta este sau nu în favoarea inculpatului. Regula in dubio pro reo nu funcţionează nici în legătură cu punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti al căror înţeles ar fi echivoc.
Cum au ajuns în faţa instanţei
Pe 13 februarie 2009, două persoane înarmate au jefuit o agenţie bancară din cartierul Mănăştur, reuşind să fugă cu aproximativ 250.000 de lei. Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au devenit principalii suspecţi în cazul jafului de la Banca Transilvania din Mănăştur după ce o probă ADN obţinută în casieria băncii l-a pus pe Hosu la locul faptei. Deşi anchetatorii susţin că autorii jafului au purtat mănuşi, ei explică prezenţa probelor ADN prin transfer secundar. Dar în acest caz transferul se putea face şi printr-un terţ, în timpul orelor de program ale băncii. Iar probele ADN nu mai există, fiind consumate în timpul analizei.
O altă probă a acuzării o reprezintă datele de la stâlpii de telefonie mobilă, care l-ar pune pe Andrei Hosu în apropierea sediului BT în jurul momentului comiterii infracţiunii. Cu toate acestea, probele îi conferă mai degrabă un alibi celuilalt suspect, de vreme ce Bogdan Baciu se afla în Gilău la o oră după jaf. Iar amândoi locuiesc în apropiere de sediul băncii din Mănăştur.
Poliţiştii au mai argumentat că o parte din banii furaţi au fost investiţi în cele 10 maşini aflate în curtea casei familiei Hosu din Gilău. Cu toate acestea, anchetatorii au omis să specifice că Andrei Hosu şi tatăl său se ocupau de aducerea şi vânzarea de maşini din străinătate, fapt care ar putea explica prezenta acelor autovehicule pe proprietatea familiei. Tinerii au muncit în perioada următoare jafului, Bogdan Baciu ca taximetrist, iar Andrei Hosu a fost, la munca, în Spania.
