În cazul unei tragedii, răniții vor sta la coadă să intre în Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca

În cazul unei tragedii, o explozie de gaze, un accident cu victime multiple, etc, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca nu ar putea reacționa la capacitatea lui reală din cauza faptului că Planul Alb de intervenție este vechi de doi ani. În cadrul documentului figurează persoane care, între timp, au decedat, iar informațiile despre capacitățile tehnice ale unităților din cadrul spitalului nu sunt actualizate. Singurele date schimbate din cuprinsul acestui plan de intervenție sunt două nume trecute cu pixul peste foile din 2018 . Reprezentanții spitalului nu declară nimic vizavi de aceste nereguli, iar Prefectul Clujului,  TASNÁDI István-Szilárd, spune că nu este treaba lui. Ținând cont de aceste aspecte,  o tragedie de genul celei care a avut loc în urmă cu cinci ani la clubul Colectiv din București s-ar repeta în Cluj Napoca cu ocazia ”raliului” de festivaluri. 

Planul Alb este un ghid de măsuri pe care fiecare spital este obligat de Ministerul Sănătății să îl aibă. Este făcut în baza unor ghiduri elaborate de minister și conține măsuri de bun-simţ despre modalitatea în care sunt alertați medicii, ce fel de medici sunt chemaţi de acasă, cine e responsabil de răniţi, cum sunt aceştia triaţi, modalitățile de comunicare inter-instituțională, etc.

La nivelul fiecărui spital, managerul trebuie să aibă o echipă în ture care să se ocupe de sistemul de alarmă, verifică dacă oamenii sunt instruiți, etc.

Planul Alb trebuie actualizat anual cu personalul spitalicesc, serviciile medicale pe care spitalele le pot acorda în cazurile de urgență. De asemenea, Planul alb este avizat de managerul spitalului care poate acorda asistență în cazurile critice, este vizat de directorul Direcției de Sănătate Publică și Președintele Comitetului de Situații de Urgență, care este Prefectul.

În perioada în care se organizează festivaluri la care participă zeci de mii de persoane, acest document este cu atât mai important.

În cazul tragediei de la Colectiv, verificările făcute de Corpul de control a Premierului au arătat că Planul Alb de intervenție al celor mai multe spitale implicate în salvarea de vieți omenești nu exista, fapt care a dus la haos și, implicit, la creșterea numărului de decese.

Cu ocazia faptului că pe parcursul a două luni, august și septembrie, în municipiul Cluj Napoca se organizează trei festivaluri mari: Electric Castle, Zilele Culturale Maghiare și Untold, stabilirea modalității în care spitalele intervin în cazul unei tragedii este cu atât mai importantă.

Însă, la Cluj informațiile din Planul Alb de intervenție sunt din anul 2018. O parte dintre cei care ar trebui să managerieze intervențiile sunt morți, alții nu mai sunt în funcție. De asemenea, informațiile vizavi de numărul de paturi pentru cei care ar putea avea nevoie de intervenții nu mai este cel real. La fel, modalitatea în care cei care organizează o eventuală intervenție nu mai este de actualitate.

Dacă la unul dintre aceste festivaluri ar avea loc o tragedie în urma căreia ar fi victime omenești, cazul Colectiv s-ar repeta și în Cluj Napoca fără ca autoritățile să poată face prea mare lucru.

A murit în primăvară, dar figurează în Planul alb de intervenție

În Planul alb figurează Monica Costin, fost director de îngrijiri la Spitalul de Urgență din Cluj-Napoca, chiar dacă ea a murit în primăvara acestui an. Numărul dispozitivelor medicale declarate de fiecare spital din Cluj în 2018 nu mai corespunde situației din prezent, la fel ca și numărul de echipaje prim ajutor, puncte de prim ajutor avansat, etc. Față de 2018, în prezent mult secții au fost reorganizate, altele au fost renovate și prezintă alte caracteristici. Din Planul Alb al Clujului lipsesc listele de mobilizare anexa 6/secții și documentele suport anexa 8,9,10, 13 – toate fiind documente care figurează în ghidul Ministerului Sănătății care ajută în cazul fluxului pacienților și a personalului implicat.

De asemenea, comunicațiile s-au schimbat în 2020, existând stații Tetra pentru directorul medical și manager care pot realiza o legătură rapidă interinstituțională cu Departamentul pentru Situații de Urgență – Ministerul Sănătății, fără a mai fi necesara legătură prin UPU.

În planul respectiv există o adresă inter-instituțională între Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca și Inspectoratul Județean de Jandarmi Cluj în cadrul căreia informațiile nu mai sunt valabile.

Spre exemplu, în document este specificat faptul că ”persoanele cu funcție de conducere, cu atribuții de coordonare și control a forțelor participante sunt reprezentate de Comandamentul Celulei de Criză al SCJU-CJ, coordonat de manager ec.dr. Petru Șușca”, arată documentul. Or, Petru Șușcă este fostul manager al spitalului, instituția fiind condusă acum de medicul chirurg Claudia Gherman.

De asemenea, la UPU capacitatea este de 24 de tărgi,10 fotolii pat și cu transfer secundar spre secțiile Spitalului Clinic pentru Copii, secțiile ATI, cu o capacitate totală de 1542 de paturi, cu săli de operație. Un aspect important al acestui document este faptul că la nivelul UPU nu există unitate de decontaminare.

”Nu există unitate de decontaminare la nivel de UPU, fiind necesară decontaminarea înainte de UPU (la spital sau la locul evenimentului). Nu dispunem de posibilități de terapie a iradierii acute/prin supraexpunere”, arată documentul care poartă încă semnătura fostului manager, Petru Șușcă.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la Claudia Gherman, actualul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, dar nu a oferit nicio explicație vizavi de faptul că majoritatea datelor din Planul Alb nu sunt actualizate.

Nici Simona Nicoară, care este directorul medical al instituției, nu a răspuns apelurilor telefonice.

Practic, singurele date actualizate de pe acest document sunt numele doamnelor Gherman și Nicoară, care sunt scrise cu pixul.

Flavia Topan, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, care figurează și ca responsabilul cu oferirea informațiilor publice în cuprinsul Planului Alb, a transmis, inițial, că va oferi explicații despre această situație. Ulterior, nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

Prefectul Clujului: Nu este treaba mea!

După tragedia de la Clubul Colectiv din București, incendiu în urma căruia au murit zeci de persoane, Corpul de control al Premierului a descoperit că una dintre cauzele pentru care situația nu a putut fi gestionată eficient a fost lipsa Planului Alb. Practic, doar două spitale din Capitală, Floreasca și Universitar, au putut pune în aplicare acest set de directive ale Ministerului Sănătății.

„Practic aceste planuri ar putea salva vieți omenești, nici nu intră în discuție acest lucru. Numai că știți cum se întâmplă: dacă e liniște, nu se agită nimeni, cum se întâmplă ceva, toți ajung să se dea cu capul de pereți și, în final, în lipsa unui management concret de criză apare haosul. Așa s-a întâmplat la Colectiv! Dar, din păcate, toți cred că lor nu li se poate întâmpla nimic de genul acesta. Planul Alb este echivalentul celui Roşu pe care îl gestionăm noi, dar el e pe partea de spitale. În mod normal, asta înseamnă că oamenii din spitale ştiu din timp ce au de făcut, ceea ce se întâmplă extrem de rar. Dacă spuneți că în documentul respectiv apar persoane care, între timp, au decedat, sau că sunt date vechi de acum doi ani, pot să vă spun că dacă se întâmplă vreo tragedie cu victime, debandada care s-a întâmplat în cazul Colectiv se va repeta cu siguranță”, a declarat un oficial din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj.

Prefectul Clujului, TASNÁDI István-Szilárd, spune că nu știe de existența unui Plan Alb de intervenție, însă după ce a citit documentul a transmis reporterilor Gazeta de Cluj că cei care ar trebui să ofere explicații sunt cei de la spital.

”Este un document care emană de la SCJU, pentru o informație corectă ar trebui întrebată conducerea spitalului. Spitalul este subordonat direct Ministerului Sănătății”, a declarat Prefectul Clujului.

Cum funcționează Planul alb de intervenție

Concret, Planul alb de intervenție, care se activează în caz de catastrofă, este echivalentul planului roșu activat în cazul intervenției echipajelor de urgență. Planul alb arată modul în care sunt alertați medicii, ce fel de cadre medicale din spital sunt chemate de acasă sau cine devine responsabil de trierea pacienților care urmează să fie aduși în spital.

Fiecare unitate medicală are obligația, prin lege, să dețină un asemenea pe plan, pe care să îl aplice în caz de evenimente cu victime multiple. În fapt, în 2016, Ministerul Sănătății a transmis către spitale un ghid prin care un astfel de plan să fie completat, pentru ca ajutorul acordat victimelor să fie unul coordonat.