În ciuda crizei de personal din sănătate. Asistenţii medicali sunt pensionaţi cu forţa

În luna aprilie, o ordonanţă de urgenţă a modificat vârsta de pensionare pentru cadrele medicale medii. Organizaţiile şi sindicatele din domeniu atrag atenţia că o astfel de măsură afectează o întreagă generaţie de asistente medicale, iar pensionarea lor va lăsa un grav deficit de personal în unităţile medicale.

În baza art. 22, alin. 7 din Legea nr. 53/2014, care instituie excepția de la regula instituită de Legea nr. 263/2010 (la care trimite alin. 4, art. 22 din Legea nr. 53/2014), în situațiile în care unitățile sanitare publice au deficit de personal acestea pot recurge prelungirea activității asistenților medicali/asistentelor medicale care îndeplinesc vârsta standard de pensionare. Acesta a fost însă abrogat, astfel că actul normativ apărut în aprilie în Monitorul Oficial le anulează cadrelor medicale dreptul de a-şi prelungi activitatea până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Astfel, începând cu 1 mai, vârsta de pensionare a cadrelor medicale medii este aceeaşi cu a altor categorii profesionale, femeile urmând a fi pensionate la vârsta de 60 de ani, iar bărbaţii la 62. S-a eliminat şi prevederea care permitea pensionarea anticipată a celor care aveau stagiul complet de cotizare, dar nu aveau vârsta necesară.

Ordinul Asistenţilor Medicali protestează

Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România trage un semnal de alarmă şi arată că nu a fost consultat cu privire la această modificare. „Având în vedere că aceasta este atât o problemă socială cât şi una care afectează sistemul sanitar, ţinând cont de deficitul major de asistenţi medicali din sistem precum şi de blocarea angajărilor, ne vom alătura organizaţiilor sindicale în demersurile necesare către Ministerul Sănătăţii.

Facem de asemenea precizarea că, în urma modificării alin. (4) şi abrogării alin. (5) de la art. 22, în opinia noastră, nu sunt afectaţi asistenţii medicali care au depăşit vârsta de pensionare prevăzută de lege, în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în unităţi publice sanitare private, în unităţi sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical precum şi în unităţi sanitare publice aflate în zone defavorizate.

Aceste precizări le facem în baza prevederilor alin. (6) şi alin. (7) ale art. 22 din OUG 144/2008 aprobată prin Legea nr. 53/2014, care nu au fost abrogate. «Art. 22 (6) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (4) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă, pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv. (7) În cazul unităţilor sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum şi al unităţilor sanitare publice aflate în zone defavorizate, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi pot continua activitatea peste vârsta de pensionare prevăzută de lege, până la ocuparea posturilor prin concurs, la propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice.»

În acest sens, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România va susţine şi va elibera aviz favorabil membrilor săi, pentru menţinerea în activitate conform alin. (6) şi alin. (7) ale art. 22”, se arată într-un comunicat.

Soluţii pentru continuarea activităţii

Această situație afectează o întreagă generație de asistente medicale, consideră şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România, care estimează că peste 4000 de asistente medicale din sectorul sanitar public sunt în această situație. Federaţia arată că „nu este vorba doar de pierderea unui număr mare de asistente medicale din sectorul public, ci și de întreaga experiență pe care acestea o au, ceea ce conduce la o amplificarea a impactului asupra capacității de îngrijire a unităților sanitare și a calității serviciilor medicale, iar acest val de pensionări survine în contextul în care aplicarea prevederilor legale în vigoare poate conduce la blocarea acestor posturi, transformând pensionarea într-o pierdere efectivă de asistenți medicali/asistente medicale”.

„Din punct de vedere tehnic, există două soluții aplicabile”, arată preşedintele acesteia. Prima este „amânarea pensionării și prelungirea contractelor individuale de muncă existente prin modificarea lor. Principala problemă o constituie faptul că în astfel de cazuri sunt aplicabile prevederile art. 56, alin. 1, lit. c) din Legea 53/2003 (Codul muncii), care prevăd încetarea de drept a contractului individual de muncă „la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”. Raportat la această prevedere, soluția menținerii în activitate pare s-o constituie încetarea contractului individual de muncă inițial și încheierea unuia nou”.

A doua soluţie ar fi „pensionarea salariaților și încheierea unor noi contracte individuale de muncă. Disponibilitatea acestor posturi este posibilă doar în situația în care ele sunt ocupate de salariați încadrați cu contracte individuale pe perioadă determinată. Perioada pentru care sunt încheiate aceste contracte fiind „până la ocuparea posturilor prin concurs”.

Având în vedere toate aceste motive, considerăm că soluția corectă din punct de vedere legal o reprezintă interpretarea  prevederilor art. 22, alin. 7 din Legea 53/2014 ca instituind o derogare de la vârsta standard de pensionare, lăsată atât la latitudinea unității cât și la cea a salariatului”, conclude reprezentantul Federaţiei.