În prima zi de muncă la Parchetul European, Laura Kovesi a acuzat Slovenia de corupție.

Într-un interviu on-line acordat EFE, Laura Codruța Kovesi își inaugurează, în avans, lansarea activității Parchetului European, care demarează chiar astăzi, la Luxemburg. Fosta șefă a DNA se declară „mândră” că este „primul procuror european care lansează acest nou parchet împotriva fraudei” și cataloghează acest lucru ca fiind un „eveniment istoric”.

Kovesi susține că EPPO este înființat pentru a investiga și a trimite în judecată pe cei care comit infracțiuni împotriva bugetului Uniunii Europene, fiind, astfel, un interes pentru protejarea intereselor economice ale UE. „Corupția, delapidarea și frauda în numeroasele sale forme duc la pierderea de către UE a circa 500 de milioane de euro, în perioadele cu bugete obișnuite”, drept pentru care EPPO trebuie să fie puternic, eficace și eficient, având drept sarcină să supravegheze și fondul de recuperare post-pandemie.

Dincolo de mesajul optimist al lui Kovesi, principal problemă a fostei șefe a DNA o reprezintă faptuil că, în ciuda demersurilor făcute în ultimii an, există cinci state europene care nu s-au alăturat acestui proiect privind un Parchet European. Este vorba despre Polonia, Ungaria, Danemarca, Irlanda și Suedia, care au refuzat să adere la EPPO „din rațiuni politice”. Kovesi speră, însă, că aceste cinci state să fie convinse să adere de către Comisia Europeană.

Alte două state, care au aderat, nu și-au numit încă procurorii delegați. Este vorba despre Finlanda și Slovenia. În cazul Finlandei, impedimentul ar fi fost generat de unele modificări aduse legislației. Cazul Sloveniei, însă, pare să-i dea grele bătăi de cap șefei Parchetului European.

Potrivit Laurei Codruța Kovesi, Slovenia este un caz „îngrijorător”, deoarece Executivul condus de Janez Jansa a respins procurorii delegați aleși de Parlamentul său, catalogându-i drept inadecvați. Iar îngrijorarea pare să fie legată mai ales de faptul că Slovenia va prelua, începând cu data de 1 iulie 2021, președinția rotativă a Uniunii Europene.

Acesta este și motivul pentru care Kovesi a făcut prima ei amenințare concretă din poziția de procuror general al EPPO: „Noi nu am fost creați pentru a permite ca unii să ascundă afacerile slovene la sertar. Este o lipsă de cooperare pe față a autorităților slovene cu EPPI, iar asta dăunează grav încrederii în sistemele de control al fondurilor europene în Slovenia”.

În același interviu citat, Laura Codruța Kovesi vorbește despre fondul de reziliență de 800 de miliarde de euro, pe care îl numește „o hemoragie monetară intensificată”. „Date fiind această sumă mare de bani și flexibilitatea, există un risc ridicat de infracționalitate în Europa, în special în sistemul de sănătate, agricultură, cercetare și contracte publice”, susține șefa EPPO. 

Iar, pentru verificarea corectitudinii cheltuirii de către state a acestor bani, Kovesi susține că are un buget mult prea mic, de 44,9 milioane de euro. Banii ar ajunge doar pentru plata celor 140 de procurori, însă EPPO ar avea nevoie de experți, ca la DNA. Aici, ei se vor numi „analiști financiari”, care sunt „foarte importanți, deoarece aceștia trebuie să culeagă datele și să îi ajute pe procurori să identifice activele și proprietățile care pot fi confiscate”.  Pe lângă acești analiști financiari, Kovesi mai are nevoie și de „cincizeci de anchetatori”. Mai ales că Parchetul European se va confrunta cu „provocări generate de efectuarea unor investigații în 22 de state membre, cu tot atâtea coduri penale și coduri de procedură penale diferite”.

Fosta șefă a DNA aruncă o anatemă generală asupra tuturor statelor UE, încheindu-și interviul cu afirmația că nu există „țări curate” sau „țări mai corupte decât altele”. „Când vorbim despre bani europeni, în toate țările membre vor exista cazuri (de corupție și de fraudă cu fonduri europene – n.red.)”, a conchis aceasta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here