Primăria Cluj-Napoca se tot pregăteşte să renoveze Piaţa Mihai Viteazu, care se află într-o stare de degradare tot mai accentuată. O parte din literele de pe soclul statuii voievodului român au căzut şi nu au fost înlocuite nici în ziua de astăzi. Între timp, statuia lui Matei Corvin şi cea a Sfântului Gheorghe au fost curăţate şi restaurate cu sprijin financiar maghiar.
Piaţa Mihai Viteazu era unul din cele mai tranzitate puncte de pe harta oraşului Cluj-Napoca în perioada comunistă, fiind un nod de legătură pentru transportul dinspre cartierele-dormitor înspre zona industrială, unde lucrau mii de oameni. Căzută în dizgraţie după 1989, piaţa a intrat în atenţia Primăriei în ultimii ani, fiind lansat chiar un concurs de idei pentru modernizarea sa la începutul acestui an. Cu toate acestea, lucrările elementare de întreţinere a statuii voievodului român au fost amânate până la începerea acestor lucrări.
40.000 de euro pentru idei, 0 pentru Mihai Viteazul
Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat în luna iulie proiectul pentru aprobarea cuantumului premiilor care vor fi acordate în urma concursului de soluţii pentru ”reabilitarea zonei Mihai Viteazul din municipiul Cluj-Napoca”. Concursul se va realiza prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
Premiul I constă în suma de 40.000 de euro, contractul de proiectare şi o diplomă, cel de-al doilea va fi de 3.000 de euro, cel de-al doilea de 2.000 de euro, iar cele două menţiuni care vor fi acordate sunt în valoare de 1.500 de euro.
Proiectul va fi implementat în baza unui parteneriat al Primăriei Cluj-Napoca cu Ordinul Arhitecţilor din România, care au realizat tema de proiectare aferentă concursului de soluţii, regulamentul de desfăşurare a concursului, vor asigura parte din secretariatul concursului şi a evaluării proiectelor, arată referatul din cadrul proiectului de HCL.
În luna ianuarie, Primăria a semnat un protocol de colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) pentru a trasa tema pentru concursul de idei privitor la modernizarea Pieţei Mihai Viteazu. “Primăria Cluj-Napoca a fost prima din România care a lansat un concurs în parteneriat cu OAR. Fiind un demers încununat de succes şi având parte de expertiza oferită voluntar de OAR, am decis să extindem activităţile cu organizarea acestui concurs, în care va domina aspectul calitativ în detrimentul dimensiunii cantitative, pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazu şi a zonei înconjurătoare, în perioada martie-iulie 2013. Juriul va fi format din experţi locali şi internaţionali care vor urmări găsirea unei soluţii pe termen lung de punere în valoare a ansamblului statuar şi pieţei, modernizare a spaţiului urban, optimizare a traficului”, a declarat primarul Emil Boc la momentul respectiv.
Se va începe cu zona degradată
”Am agreat propunerea OAR, ca modernizarea să nu se rezume doar la scuarul din faţa statuii, ci să se extindă, şi să aibă în vederea mai multe aspecte, precum cel de modernizare urbană, integrarea Canalului Morii, utilizarea malurilor Someşului, traficul, în special din intersecţia centrală Piaţa Mihai Viteazul, chiar rediscutarea transportului în comun din zona pieţei”, a adăugat Emil Boc. Acesta a mai precizat că proiectul se va face etapizat, începând cu modernizarea pieţei propriu-zise, pentru a opri degradarea acesteia, după care, în urma finalizării concursului de soluţii se va trece la aplicarea la scară extinsă.
Fondurile pentru realizarea studiilor necesare vor fi asigurate de Primărie, iar Ordinul Arhitecţilor va oferi o expertiză. Preşedintele OAR a precizat că modernizarea acestei zone din centrul oraşului va fi realizată în două faze. Într-o primă etapă, vor fi realizate studii pentru elaborarea unui masterplan, iar în cea de-a doua vor fi detaliate spaţiile publice considerate importante pentru regenerarea întregii zone. Juriul care va analiza propunerile va fi unul compus din cinci până la şapte specialişti din mai multe domenii şi ar putea fi unul internaţional, la fel ca în cazul Centrului Cultural Transilvania.
Cât a dat Ungaria pentru Sfântul Gheorghe
Statuia “Sfântul Gheorghe ucigând balaurul”, de pe strada Kogălniceanu, a fost re-inaugurată la începutul săptămânii trecute, după ce timp de două luni ea s-a aflat într-un proces de curăţare. Sumele pentru curăţare, echivalentul a 78.000 de lei, au provenit de la Guvernul Ungariei. Lucrările de restaurare și curățare au fost efectuate de Asociația pentru Ocrotirea Monumentelor „Kelemen Lajos”, care a obținut autorizațiile și avizele de la primărie și Comisia Zonală a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice.
Vicepreședintele executiv al asociației, Maksay Adam, a declarat pentru cluj.travel că banii necesari recondiționării grupului statuar provin de la Guvernul Ungariei. „Am obținut o finanțare de la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungaria, care ne-a alocat suma necesară pentru curățarea și restaurarea monumentului. Este vorba de o sumă de cinci milioane de forinți, care va acoperi absolut toate costurile, de la refacerea soclului, realizarea schelelor, curățarea statuii etc.”, a spus acesta.
Matei Corvin, ping-pong interetnic
Statuia regelui maghiar Matei Corvin, din Piaţa Unirii, a fost reabilitată între anii 2010 şi 2011, fiind inaugurată pe 2 aprilie 2011, de către societatea sibiană Concefa. Costurile au fost suportate în proporţii egale de către statul român şi cel maghiar. De altfel, maghiarii au făcut chiar exces de zel, trimiţând mai mulţi bani decât au fost până la urmă cheltuiţi, astfel că aleşii locali din Cluj le-au trimis înapoi 19.000 de euro. Costurile totale ale lucrărilor s-au apropiat de 760.000 de euro.
După inaugurarea statuii, românii au reclamat faptul că plăcuţa cu citatul din Nicolae Iorga a dispărut de pe soclul statuii. De altfel, povestea plăcuţei este una interesantă. În 1919, grupul statuar a fost la un pas să fie mutat, deoarece se considera că este o relicvă a naţionalismului maghiar, dar istoricul Nicolae Iorga a venit cu ideea amplasării unei plăcuţe trilingve pentru a evidenţia originea română a regelui Matia. În 1940 inscripţia lui Nicolae Iorga a fost îndepărtată, iar, în 1992, primarul Gheorghe Funar a decis reamplasarea ei. În 2010, cu ocazia restaurării statuii, plăcuţa a fost îndepărtată, fiind repusă în mai 2011 de fostul primar Sorin Apostu, care s-a ales cu plângere penală pentru amplasarea plăcuţei fără autorizaţie.
Diana Gabor
