Înainte de Crăciun, fostul ministru Cătălin Predoiu, le-a făcut judecătorilor un cadou SIPA

Cu două zile de Crăciun, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a publicat un proiect de lege care vizează celebra arhivă SIPA, din pricina căreia mulți magistrați nu pot dormi noaptea.  Potrivit propunerii legislative, răspunderea pentru pătrunderea în arhivă a zeci de persoane este ștearsă cu buretele, deoarece, „de-a lungul timpului, informații din această arhivă au fost solicitate, în mod sporadic, atât în interes istoric, cât și judiciar, fără a exista o abordare unitară, fermă, de organizare a acesteia”.

Proiectul de lege pleacă de la premisa că „majoritatea documentelor din arhiva fostei DGP este alcătuită din documente emise în timpul regimului comunist și care, implicit, vizau închisorile comuniste”. Noutatea legii constă în faptul că sunt propuse două comisii: una pentru inventarierea și predarea documentelor din arhiva fostei SIPA/DGPA și alta pentru documente din arhiva  fostei DGP. După ce a fost periată timp de 30 de ani de cei interesați să o exploateze informativ, arhiva va fi trimisă, conform noului proiect de lege, pentru păstrare, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Până acum, fiecare guvern, premier și ministru al Justiției a avut câte un proiect de desecretizare a arhivei SIPA care conține date adunate de SRI despre magistrați. Există suspiciunea plauzibilă că aceste informații au fost folosite de nenumărate ori împotriva magistraților pentru a emite diferite sentințe. Astfel, în România s-a creionat un sistem al Justiției în care magistrații judecă cu degetele strânse la tocul ușii.

Dana Gârbovan, președintele Curții de Apel Cluj cere clarificarea situației cu arhiva SIPA

Președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gârbovan, a atras atenția în trecut că una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă justiția de câțiva ani este deținerea de către SRI a celebrei arhive SIPA.

”Vreau să vă reamintesc aici o poveste recentă din trecutul nostru și anume cea legată de SIPA. A fost creat pe vremea ministrului Stoica tocmai pentru a se adună informații despre judecătorii corupți. Ce s-a întâmplat ulterior? Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informații despre viață personală a magistraților, în afară oricărui cadru legal, al oricărui control. Efectul a fost unul devastator, pentru că de fiecare data când apăreau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile șantaje ale judecătorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informații. Fostul ministru Monica Macovei, care a desființat acest serviciu, spunea că au fost adunate informații inclusiv de către ofițeri acoperiți aflați în rândul magistraților. Nici până azi nu s-a lămurit această chestiune, ce informații au fost adunate, cum au fost folosite. O parte din arhivă, din câte am înțeles eu, este acum chiar la SRI, așa au fost ultimele informații transmise de la Ministerul Justiției. (…) Vom insistă în continuare să aflăm care este în mod real modul de acțiune și influența SRI în actul de Justiție, ce înseamnă câmp tactic, ce lege îl prevede”, explică judecătorul clujean.

Quintus și Stolojan au moșit SIPA

În 1991, ministrul de Justiție Mircea Ionescu Quintus din guvernul Theodor Stolojan a înființat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare.

În 1997, sub mandatul ministrului Justiției Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.

În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiți foști lucrători ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) și pentru prima dată această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În 2006, la începutul anului, ministrul justiției Monica Macovei a desființat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.