Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat lovitura de graţie mafiei lemnului

Mafia lemnului a primit lovitura de graţie prin sentinţa dată de Înalta Curte de Casaţie care a respins recursul formulat de Ministerul  Mediului împotriva sentinţei  Curţii de Apel Cluj, care i-a dat câştig de cauză lui Crin Gălăţean în cazul aprobării unor amenajamente prin care s-au ascuns furturi masive din Pădurea Borşa. Ministerul Mediului a cerut respingerea chemării în judecată pe motiv că ar fi tardivă şi faptele s-ar fi prescris. ICCJ a apreciat însă că Amenajamentul reprezintă un act cu reguli generale, aplicabil unui număr nedeterminat de subiecți, fiind diferit de actele administrative individuale, care se adresează unor destinatari specifici. Amenajamentul arată stocul real de lemn din pădure, şi cât e voie să se taie. În momentul în care se face un amenajament nou şi se modifică stocul, se fură din pădure. Chiar pin sistemul Sumal, pentru că doar aşa se poate vinde. Totodată, având în vedere că pădurea este un bun de utilitate publică, faptele nu se mai pot prescrie. Aşadar, hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie deschide Cutia Pandorei pentru că oricine poate să atace oricând un amenajament care e făcut înainte de zece ani şi nu are avizele necesare. Astfel, instanţa repune un amenajament la situaţia iniţială, iar diferenţa dintre această situaţie şi amenajamentul nou reprezintă cu exactitate cât s-a furat din pădurile ţării.

Crin  Gălăţean contestă în instanță un ordin al Ministerului Mediului

Gălăţean Crin Iosif a acționat în instanță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând anularea Ordinului nr. 423 din 25.06.2009, emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Acest ordin aprobă un amenajament al fondului forestier ce include și o parte a O.S. Borșa (UP VIII Tibău).

De asemenea, Gălăţean a cerut constatarea nelegalității unui aviz emis în 2009 pentru acest amenajament forestier și a tuturor operațiunilor legate de adoptarea sa. 

Reconstituirea dreptului de proprietate și contestarea amenajamentului

Gălăţean susține că Ordinul 423/2009 încalcă reglementările privind gestionarea fondului forestier, bazându-se pe istoricul proprietății și pe procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate.

În 2006, Rondolean Victor, antecesorul lui Crin Gălăţean, a obținut reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri forestiere, primind titluri de proprietate pentru suprafețe din județele Suceava și Maramureș. Aceste terenuri erau deja incluse în amenajamente silvice valabile la acel moment.

În 2007, Crin Iosif a devenit coproprietar al unei cote de 1/2 dintr-o suprafață de 1.426,9 ha de pădure, iar în 2011, după decesul lui Rondolean Victor, terenurile au fost moștenite de urmașii acestuia.

Amenajamentul din 2009: o decizie ilegală?

În 2008, terenurile respective au fost incluse într-un nou amenajament silvic, aprobat prin Ordinul 423/2009, fără a respecta perioada de valabilitate a amenajamentelor anterioare.

Gălăţean argumentează că ordinul a fost emis ilegal, fără a ține cont de reglementările privind administrarea pădurilor și fără avizele necesare. Documentul a fost semnat în timp ce pădurile din zona Cârlibaba erau deja incluse în două amenajamente silvice valabile: unul realizat de Ocolul Silvic Cârlibaba, valabil până în 2016, și altul întocmit de Ocolul Silvic de Stat Borșa, cu termen până în 2010.

Avizul emis înainte de expirarea vechilor amenajamente

Avizul CTAS nr. 18/2009, emis pentru noul amenajament, a fost acordat înainte de expirarea planurilor silvice în vigoare, contrar prevederilor Codului Silvic. Conform legii, un nou amenajament poate fi aprobat doar după încheierea perioadei de valabilitate a celui anterior, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi calamități sau depășiri semnificative ale volumului exploatat – condiții care nu s-au aplicat în acest caz.

Probleme constatate chiar de Ministerul Mediului și impactul asupra ariilor protejate

Un raport al Direcției Corp Control, Integritate și Anticorupție din Ministerul Mediului confirmă că suprafața forestieră deținută de Rondolean Victor era deja inclusă într-un amenajament valabil până în 2010, ceea ce făcea imposibilă integrarea sa într-un nou plan întocmit de firma SC Omni SRL.

Mai mult, terenul inclus în noul amenajament face parte din Parcul Național Munții Maramureșului și situl Natura 2000 ROSPA0131. Orice intervenție în astfel de arii protejate necesită o evaluare de mediu și avizul administrației parcului, proceduri care nu au fost respectate.

Ordinul 423/2009 a fost emis fără avizul de mediu necesar, încălcând astfel prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 și ale Ordonanței de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Exploatarea masei lemnoase și neregulile Ocolului Silvic Borșa

Ocolul Silvic de Stat Borșa a emis patru autorizații de exploatare a masei lemnoase la 3 septembrie 2008 pentru unități amenajistice din UP VIII Tibău. Acestea au vizat un volum total de peste 10.000 mc de lemn pe o suprafață de peste 24 de hectare. Ulterior, la 7 octombrie 2008, a fost emisă o nouă autorizație pentru exploatarea a 1.329 mc.

De asemenea, Ocolul Silvic Borșa a emis ilegal acte de punere în valoare și autorizații de exploatare în favoarea SC HORBER SRL, înainte de aprobarea amenajamentului silvic. Contractul semnat de Rondolean Victor, prevedea vânzarea masei lemnoase pe picior de pe 108,5 ha. Cu toate acestea, Ocolul Silvic Borșa a încheiat, fără acordul proprietarului, un alt contract cu SC HORBER SRL, facilitând astfel emiterea a 17 acte de punere în valoare pentru un volum total de 22.841 mc de lemn.

Un ordin emis ilegal?

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj-Napoca a confirmat într-un raport din 14 septembrie 2009 că multe dintre solicitările de marcare a arborilor au fost făcute de entități care nu aveau acest drept. Mai mult, lucrările de punere în valoare au fost efectuate fără existența unor contracte de asigurare a serviciilor silvice.

Toate aceste nereguli demonstrează că Ordinul nr. 423/2009 a fost emis ilegal, fără respectarea normelor silvice și de mediu, iar instanţa i-a dat câştig de cauză lui Gălăţean

Recursul Ministerului Mediului 

Ministerul Mediului a formulat un recurs în care a solicitat să respingă cererea de chemare în judecată în principal ca fiind prescrisă/ tardivă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

Însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins excepțiile de prescripție și tardivitate invocate de Minister, considerând că amenajamentul silvic este un act administrativ normativ, opozabil atât proprietarilor fondului forestier, cât și autorităților publice și operatorilor economici autorizați să exploateze masă lemnoasă. Acesta reprezintă un act cu reguli generale, aplicabil unui număr nedeterminat de subiecți, fiind diferit de actele administrative individuale, care se adresează unor destinatari specifici și modifică drepturi și obligații ale acestora. Totodată, având în vedere că pădurea este un bun de utilitate publică, faptele nu se mai pot prescrie.

Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă o victorie crucială în lupta împotriva mafiei lemnului, sancționând ilegalitățile care au permis furturi masive din Pădurea Borșa. Astfel, ICCJ a dat un semnal clar: abuzurile din gestionarea fondului forestier nu vor mai fi tolerate, iar cei care se fac vinovați de încălcarea legii trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Citeşte şi: DOSARELE X PE BANI PUBLICI LA U CLUJ