Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate motivarea Tribunalului Cluj în procesul pentru recuperarea terenurilor Asociației Foştilor Proprietari de Păşuni şi Păduri Floreşti 1892. Aceștia și-au redobândit dreptul de proprietate asupra a opt hectare de pășune în comuna de lângă Cluj, teren folosit și arendat de Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti 1892, care a primit întreaga suprafață de la subordonații fostului primar Ioachim Vancea, printr-un artificiu legislativ. Magistratul a menținut decizia Judecătoriei Cluj-Napoca și, mai mult, a arătat că pășunile puteau fi de la început împărțite în mod echitabil între cei care fac dovada drepturilor.
În toamna anului trecut, Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul 28217/211/2011, a dat câştig de cauză Asociaţiei Foştilor Proprietari de Păşuni şi Păduri Floreşti 1892. Obiectul procesului îl face înscrierea în fondul funciar a unor terenuri aparţinând acestui composesorat, pârâţii în această cauză fiind Comisia Locală de Aplicare a Legii 18/1991 Floreşti, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj şi Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti 1892.
Ulterior, Tribunalul Cluj a judecat recursul în acest proces și a menținut decizia instanței de fond, astfel că actul de proprietate prin care Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti 1892 a primit 357,90 ha păşune a fost parțial desființat, iar aceasta, alături de Comisia Locală de Aplicare a LEgii 18/1991 Florești și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj, trebuie să achite în solidar 6500 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariile avocatului și ale expertului angajați în cauză.
Un singur titlu de proprietate, eroarea oamenilor din Primărie
Expertiza din acest caz a arătat că terenurile din cererile depuse de Asociaţia Foştilor Proprietari de Păşuni şi Păduri Floreşti 1892 la dosar ”cumulează o suprafață de 52.570 mp și se suprapun cu terenurile incluse în titlul de proprietate al pârâtei”.
”Instanța a apreciat acțiunea precizată întemeiată admiţând-o (…) a anulat parțial TITLUL DE PROPRIETATE în ceea ce privește suprafața de 52570 mp pășune identificată în parcelele (…) apreciind că pârâta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de mai sus.
(…) Aceasta, în condițiile în care terenul a aparținut foștilor proprietari de pășuni care au formulat cerere în termen legal, scopul constituirii asociațiilor, atât a reclamantei cât și a pârâtei fiind tocmai în cele din urmă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea foștilor proprietari potrivit suprafețelor deținute.
(…) În condițiile în care s-a eliberat un singur titlu de proprietate asociației pârâte, nesocotind cererile foștilor proprietari, care nu fac parte din asociația pârâtă, respectiv cererea reclamantei, se aduce atingere practic dreptului de proprietate al acestora având în vedere că aceștia nu vor primi în concret teren făcând parte din altă asociație și nu li se va reconstitui dreptul de proprietate, deși potrivit CF –urilor aflate la dosar au făcut dovada proprietății”, arată judecătorul.
Asociația Colonilor Urbariali a depus INTENȚIONAT cerere pentru terenul altora
”Nu s-a putut reține faptul ca doar pârâtă este singura îndreptățită la restituirea întregii suprafețe deținute de foștii proprietari, legea 1/2000 nefăcând limitări cu privire la numărul asociațiilor care se pot constitui cu acest scop, pârâtă nefăcând practic dovada că este succesoarea în drepturi a fostei forme asociative.
Apreciază că în sarcina pârâtei Asociaţia Colonilor Urbariali Floreşti se poate reţine culpa procesuală cu atât mai mult cu cât aceasta a solicitat în procedura administrativă de reconstituire a dreptului de proprietate (respectiv cererile depuse la Primăria Comunei Floreşti în temeiul legilor fondului funciar) şi în faţa instanţei (în dosarul civil nr. ……./211/2009) atribuirea întregii suprafeţe de 357,90 ha păşune, deşi avea cunoştinţă de faptul că pentru o parte din această suprafaţă s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către reclamanta Asociaţia Foştilor Proprietari de Păşuni şi Păduri Floreşti 1892, respectiv de către membrii composesori care s-au constituit în această formă asociativă”, subliniază instanța.
Se tem de ”nouă naționalizare”
Reprezentanții Asociației Colonilor Urbariali Florești au cerut instanței să țină cont și de implicaţiile unei asemenea soluţii, ”ştiut fiind faptul că practic, prin menţinerea unei asemenea soluţii, se va ajunge în situaţia extrem de neplăcută a revenirii terenurilor în patrimoniul local sau de stat, ceea ce ar însemna o noua naţionalizare, iar de acolo până la emiterea unui nou titlu în favoarea recurentei-pârâte va trebui reparcursă o procedură anevoioasă și de lungă durată a cărei finalitate nu o poate preconiza dar care ar putea conduce la alte litigii ce vor prejudicia în mod evident pe membrii asociaţiei, continuatoarea de fapt și de drept a foştilor „coloni urbariali”.
Astfel, în calitatea recurentei incontestabilă de proprietar, arată că a încheiat contracte de arendă înregistrate la APIA asupra întregii suprafeţe de pășune; au fost efectuate expertize, măsurători, verificări și au fost obţinute numere cadastrale, neexistând niciun fel de probleme. Suprafaţa de teren care face obiectul litigiului a fost și reprezintă o cotă indiviză din total, nu s-a utilizat în mod individual neexistând posibilitatea legală de a fi atribuită astfel, legea nepermițând ieşirea din indiviziune. Menţinerea sentinţei în cauză ca valabilă ar conduce astfel la obligarea comisiilor de aplicare a legislaţiei în domeniu la încălcarea legislaţiei restrictive de a proceda la o divizare a păşunii pe parcele și cote fapt imposibil de realizat în mod legal și practic din punctul de vedere al recurentei.
Din aceste aspecte consideră că rezultă în mod evident faptul că prin menţinerea sentinţei atacate s-ar permite reclamantei/intimate să dispună în mod liber nu ca pășune ci de eventualele bucăți ce compun suprafaţa reconstituită în favoarea sa, interes care poate fi motivat prin faptul că sediul reclamantei din Florești corespunde cu sediul unei Agenţii imobiliare la cărei asociat este chiar preşedintele Asociaţiei reclamante; se poate astfel trage concluzia existenței unui interes direct în dobândirea unei părți din pășune în vederea valorificării acesteia și nicidecum în scopul instituit și impus de lege, ca pășune, fapt care ar însemna un adevărat abuz”.
Le desființează toate argumentele
Judecătorul arată însă că terenul pe care asociația l-a dobândit în baza Titlului de proprietate a intrat în mod evident și neîndoielnic în circuitul civil. ”Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 26 alin.1 şi 2 din Legea nr.1/2000 formelor asociative li se eliberează un singur titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă avută în proprietate, însă în speţă ambele forme asociative au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le-au deţinut, astfel încât se impunea emiterea a câte unui titlu de proprietate pentru amândouă. Nu pot fi luate în considerare susţinerile recurentei în sensul că persoanele înscrise în CF pot oricând să se afilieze la asociaţie, în condiţiile în care există o asociaţie separată, care a solicitat terenurile pe care le-a avut în proprietate.
Totodată, chiar dacă îndreptăţirea recurentei a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, aceasta nu este opozabilă reclamantei, putând fi folosită doar ca un mijloc de probă, susceptibil de a fi combătut prin alte mijloace de probă.
Tribunalul consideră nefondate şi criticile recurentei privind dificultăţile care pot apărea pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate şi referitoare la intrarea în circuitul civil a terenului în litigiu, întrucât aceste aspecte nu pot fi luate în considerare atunci când se analizează valabilitatea unui titlu de proprietate, singurele elemente de care trebuie să se ţină cont fiind cele menţionate în dispoziţiile art. III alin.1 lit. a pct. ii din Legea nr.169/1997, modificată prin Legea nr.247/2005.
În fine, nici susţinerile privind eventualul interes al reprezentanţilor reclamantei de a dobândi terenul în litigiu în vederea valorificării lui nu sunt fondate, în primul rând întrucât nu au fost dovedite prin nici un mijloc de probă”, arată motivarea de la Tribunalul Cluj.
Nu stiu zau cine si-a „tras” terenul pe persoana fizica. Articolul este tendentions si nedocumentat. Se vede ca habar nu aveti de ceea ce inseamna composesorat si cum functioneaza acesta si si cei care au judecat cauza au fost pe langa subiect. Asa, de curiozitate ati verificat ASOCIATIA FOSTILOR PRORPIETARI DE PADURI SI PASUNI 1892 a domnului Calian pe care tocmai o ridicati in slavi? Pentru ca daca da, se poate vedea ca de la infiintare si pana azi nu a miscat 1 leu, da nici mcar 1 leu pe rulaj la ANAF si nu are depusa nici un fel de declaratie acolo. Mai mult, daca si-a castigat „dreptul ” pentru care s-a luptat 10 ani, avand in vedere ca este asociatie, acest drept trebuia sa figureze la rubrica de imobilizari pe bilant, dar cum spuneam e 0 = zero. Pe ceilalti, ii poti verifica, se vede ca este activitate si reprezinta o parte din cetateni. Pe cine reprezinta domnul Calian ? Cine mai este membru in asociatia lui ? Daca sunteti corect, scrieti corect si informat.