Incompetenţa CJ începe să pută. Rampa de gunoi se mută în Cluj

Eugen Vereş, directorul companiei a cărei rampe de gunoi este folosită în prezent pentru depozitarea deşeurilor din Cluj, a anunţat recent Primăria că are de gând să închidă această platformă. Alternative există, însă Consiliul Judeţean trebuie să-şi facă ordine în ogradă, să preia rampa oferită de administraţia locală şi să stabilească detaliile privind serviciile de salubrizare din judeţ.

Săptămâna trecută, societatea Salprest Rampă SA a trimis o adresă oficială către Primăria Cluj-Napoca în care anunţă că va închide groapa de gunoi pe care o foloseşte în prezent, începând cu data de 1 august. În adresa înregistrată la primărie cu numărul 555/29.07.2014, aceasta a subliniat că rampa era oricum temporară, iar decizia ţine de atingerea capacităţii maxime a acesteia. „Datorită supraîncărcării platformei de stocare temporară de la Pata Rât, începând cu data de 01.08.2014, suntem obligaţi să suspendăm activitatea. Rugăm precizaţi o soluţie de continuare a preluării deşeurilor”, a scris directorul Eugen Vereş în adresa trimisă municipalităţii.

Potrivit unor surse din mediul politic, poate fi vorba şi de o ameninţare, pentru a forţa mâna autorităţilor, să rezolve problema depozitului de deşeuri, dar poate fi şi o intenţie reală, caz în care judeţul Cluj va rămâne cu gunoaiele în stradă, pentru că nu există în prezent o alternativă clară pentru depozitarea deşeurilor.

Groapa fără stăpân

De fapt,  Primăria a cedat groapa de gunoi Consiliului Județean, dar nu a fost nimeni de la Consiliul Judeţean (CJ) care să o preia, să semneze actele de primire. Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care Vereş a trimis adresa către Primărie. Dacă judeţul nu-şi face treaba, să deschidă groapa nouă, care acum este a nimănui, rămânem fără rampă de gunoi şi, în plus, va trebui şi să dăm înapoi banii europeni pentru aceasta, dat fiind că este parte din proiectul de management al deşeurilor.

O soluţie i-a promis lui Eugen Vereş Mihai Seplecan, în prezent vicepreşedinte al CJ cu atribuţii de preşedinte. Acesta a atras atenţia încă de când neregulile de la construirea centrului de management al deşeurilor au ieşit la lumină că se va ajunge ca la Napoli, să rămână gunoaiele pe stradă. “Daca într-adevăr nimeni de la nivelul Consiliului Judeţean nu a semnat pentru a prelua efectiv groapa de gunoi, se va ajunge la ceea ce am spus eu acum câteva luni, în prima mea deplasare, când am fost prezent la groapa de gunoi, că vom ajunge ca şi în oraşul Napoli din Italia, să aruncăm gunoaiele pe străzi”, a declarat Mihai Seplecan pentru Gazeta de Cluj.

Şi cu gunoiul în stradă, şi cu banii luaţi

„Dar mai rău de atâta, se pare că va trebui să dăm şi banii europeni primiţi înapoi, lucru foarte în detrimentul judeţului Cluj, al cetățenilor, iar cei responsabili de acel proiect ar trebui să plătească. Promit ca mă voi ocupa de acest subiect sensibil, groapa de gunoi, cât şi de problema creditului de la aeroport, a drumului spre Ic Ponor, şi a altora, care acum la nivelul CJ sunt foarte multe şi foarte grave, acest Consiliu Județean fiind o bombă cu ceas în acest moment, totul în detrimentul locuitorilor judeţului Cluj, iar timp este tot mai puţin pentru ca aceste proiecte europene să nu piardă finanțarea, iar județul Cluj să sufere”, a adăugat Seplecan.

În cursul dimineții de 31 iulie, liberalul a purtat o discuție cu directorul executiv al Salprest Rampă SA Vereș Eugen, care i-a promis că împreună vor căuta soluţii pentru ca locuitorii judeţului Cluj să nu rămână cu gunoaiele în stradă. „Dacă dumnealui se ţine de cuvânt şi ne ajută imediat după ce ajunge şef, am hotărât să mai lăsăm rampa deschisă, din respect în primul rând pentru clujeni. Nu vom închide momentan, mai prelungim închiderea câteva zile, dar nu mai mult de zece”, a declarat Eugen Vereş pentru Gazeta de Cluj.

Unde pot fi duse deşeurile

„Posibilităţi mai sunt, sunt două platforme care pot fi folosite, sunt mai încăpătoare. Dacă se implică domnia sa, putem face mai multe lucruri”, a mai precizat Vereş. Potrivit acestuia, terenul unde se află vechiul depozit de gunoaie aparţine Primăriei şi este înregistrat în cadastru, suprafaţa totală fiind de 22 de hectare. „Terenurile în jurul depozitului sunt terenuri poluate, folosite abuziv de anumite comunităţi. Administraţia locală are obligaţia să despăgubească proprietarii terenurilor, sau să le dea în altă parte”, a precizat directorul Salprest. Platforma unde funcţionează staţia de sortare a deşeurilor este proprietatea firmei Salprest Rampă SA, iar terenul folosit pentru rampa temporară este concesionat de primăria Apahida acestei societăţi.

Scandalul cu rampa de gunoi pare să izbucnească anual, iar Primăria şi Consiliul Judeţean se înghesuie să dea vina unii pe alţii. În toamna lui 2012 Garda de Mediu a închis rampa de gunoi a oraşului, de la Pata Rât, iar autorităţile clujene s-au arătat surprinse de această situaţie, deşi rampa trebuia închisă de câţiva ani.

Amânările costă vieţi

Anul trecut, Eugen Vereş a mai încercat să închidă rampa temporară, după aproape o zi în care gunoaiele nu au fost descărcate, după ce a ajuns la un consens cu cei de la Garda de Mediu, care i-au făcut plângere penală cu un an înainte şi l-au amendat exact pentru această platformă de depozitare a deşeurilor.

Rampa de gunoi de la Pata Rât trebuia închisă de ani buni, această măsură fiind dispusă chiar de Uniunea Europeană. În urmă cu patru ani, dar şi în urmă cu doi ani, maşinile de gunoi au accidentat mortal mai multe persoane. În luna februarie 2014, o tânără de doar 16 ani şi-a pierdut viaţa în condiţii similare, fiind a patra victimă din ultimii patru ani.

Românii se dau italieni

În 2011, centrul oraşului Napoli a fost invadat de gunoaie, în semn de protest faţă de ineficienţa administraţiei locale în ridicarea acestora. Noul primar al oraşului Napoli, De Magistris, a făcut imprudenţa să promită că va strânge gunoaiele din oraş în cinci zile. Termenul a expirat însă şi a fost „sărbătorit” de napoletani cu proteste în tot oraşul şi cu deşeuri cărate în centru. Într-un final, primarul oraşului s-a văzut nevoit să apeleze la agenţi de securitate înarmaţi pentru escortarea camioanelor cu gunoi, din cauza grupurilor mafiote implicate în tratarea deşeurilor. Mafia napoletană, Camorra, este implicată în afacerile pentru tratarea deşeurilor. Potrivit primarului din Napoli, Camorra se opune proiectului „revoluţiei mediului”, pentru că metodele de reciclare tradiţionale nu ar mai fi aplicate.