Un dosar cu miză uriașă pentru bugetul statului, ce implică zeci de firme, cetățeni maghiari paravan, și peste 10 milioane de euro spălați printr-o rețea de tip caracatiță zace de aproape trei ani pe rolul Tribunalului Cluj. Deși inculpații principali, Hetea Iulian și Tothăzan Doru Lucian, au fost deja condamnați în primă instanță la pedepse grele, procesul bate pasul pe loc, iar pericolul prescripției se apropie inevitabil.
Rețeta clasică: firme paravan, facturi false, bani scoși în numerar
Schema era atât de eficientă și bine rodată încât părea gândită pentru a rezista oricărei anchete. Două firme controlate de Hetea: SC I & D Demolation SRL și SC Iulisan Company SRL. Acestea înregistrau în contabilitate achiziții fictive de la alte firme, declarate ulterior „fantomă”. Acestea emiteau facturi pentru bunuri sau servicii inexistente. În realitate, erau doar instrumente pentru deducerea fictivă a TVA-ului și diminuarea bazei de calcul pentru impozitul pe profit.
Banii erau virați în conturile acestor firme-fantomă, după care urmau trasee complicate, unele ajungând în conturi din Ungaria, altele fiind scoase pur și simplu în numerar. În toate etapele, figura discret, dar eficient, Tothăzan Doru Lucian, care controla din umbră conturile, ștampilele, semnăturile și cardurile societăților.
Bani curați scoși din bani murdari
În total, schema a produs un prejudiciu estimat la peste 3,5 milioane lei din evaziune fiscală și 6,6 milioane lei delapidați direct din firmele administrate de Hetea. Pentru a încheia cercul, banii „murdari” erau reintroduși în circuitul economic prin așa-zise credite oferite de Hetea firmei sale. Deși el și soția sa obținuseră venituri legale de doar 526.000 lei într-un interval de 6 ani, reușise să împrumute firma cu aproape 10 milioane lei.
Această reinfuzie de capital cu fonduri „curățate” completează tabloul clasic al spălării de bani.
Portretul păpușarului Tothăzan și rețeaua sa
Doru Lucian Tothăzan nu este la prima abatere penală. A mai fost condamnat în 2017 și 2013, dar în dosarul de față apare ca un adevărat arhitect al fraudei. Avea control total asupra firmelor „fantomă”: Hotdecor C&C, Borg Corp, Timanos Impact, Vadalaszlo, Ama Rom, Mew Piese Auto, toate înregistrate formal pe cetățeni maghiari cu o situație precară, dar toate operate de el prin împuterniciri bancare, semnături, carduri.
Chiar și semnăturile de pe facturile false erau ale lui, după cum a constatat Serviciul Criminalistic al IPJ Cluj. Banii parcurgeau un traseu identic: plecau de la firmele lui Hetea, treceau prin firmele-fantomă, apoi erau transferați către alte entități sau persoane fizice din Ungaria, de unde Tothăzan îi scotea în numerar cu cardurile emise pe numele acestora.
Reacția instanței și condamnările din 2019
În 2019, Tribunalul Cluj a decis: Hetea a primit 10 ani de închisoare, iar Tothăzan 11 ani, după contopirea cu pedepse anterioare. De asemenea, instanța a dispus:
- confiscarea a peste 6,5 milioane lei de la inculpați;
- sechestre și popriri pe autoturisme, imobile, conturi bancare;
- interzicerea dreptului de a fi administratori de firme timp de 5 ani.
Statul român, prin ANAF, Direcția Regională Cluj, a fost recunoscut ca parte civilă și va trebui despăgubit cu sume semnificative dacă hotărârea va rămâne definitivă.
Trei ani de amânări. O justiție în pas de melc
Dosarul a fost trimis în rejudecare la Tribunalul Cluj în iunie 2022. De atunci, s-au consumat 17 termene de judecată, majoritatea încheiate cu amânări. Printre motive: proteste ale grefierilor, abțineri ale judecătorilor și procurorilor, lipsa unor expertize contabile, probleme de citare internațională și cereri de probațiune nesoluționate.
La termenul din 24 martie 2025, instanța a amânat din nou cauza, pentru 3 aprilie, urmând să se pronunțe asupra cererilor formulate de avocați. În tot acest timp, apărarea a insistat că hotărârea din 2019 este nemotivată, că apărările nu au fost analizate și că multe dintre fapte riscă să se prescrie.
Simptom al unei probleme mai largi
Instanța a remarcat în motivare că acest tip de fraudă, cesionarea fictivă a firmelor către cetățeni maghiari și mutarea sediului în alte județe este specific regiunii Câmpia Turzii – Cluj, unde mai multe cauze similare se află pe rol.
“Acest mod de operare, constând în cesionarea părţilor sociale ale unor firme implicate în fraude fiscale, către cetăţeni maghiari cu o situaţie materială precară şi „exportarea” sediului societăţii în alt judeţ, a fost identificat şi în alte cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală în zona– Câmpia Turzii.” se arată în rechizitoriul cauzei
Ce rămâne după acest dosar? Un prejudiciu colosal, o schemă infracțională documentată în detaliu, și un proces care, în ciuda gravității faptelor, nu reușește să producă o soluție definitivă nici la un deceniu de la comiterea faptelor.
Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui
