Infractori, poftiţi la jefuit

Întâmplările nefericite care au avut loc la Cluj-Napoca de la începutul anului au început încet să contureze ideea că oraşul de cinci stele al Ardealului este locul perfect pentru a comite ilegalităţi. Astfel, reporterii Gazetei de Cluj au pornit într-o vânătoare de testare a “reflexelor” băncilor clujene. Am prospectat 16 sedii sau sucursale ale principalelor bănci din Cluj-Napoca pentru a reuşi, în final, să facem un “top trei” ale celor mai vulnerabile locaţii în faţa infractorilor. Am urmat exact firul pe care orice infractor care se respectă l-ar urma. Am parcat maşina dotată cu şofer în faţa sediilor, am coborât hotărâţi, am intrat vertiginos în clădiri şi…am cerut pliante, le-am luat singuri sau am încercat să ne pricopsim cu un card de credit. În acelaşi timp am încercat să studiem sediile, să urmărim camerele de supraveghere sau lipsa lor, să testăm vigilenţa oamenilor de pază şi ordine din incinte. În continuare o să vă prezentăm sediile de bănci care ar fi cele mai vulnerabile în faţa criminalilor. Pe această cale îi rugăm politicos pe toţii infractorii care citesc acest număr din Gazeta de Cluj să se abţină de la orice acte reprobabile îndreptate împotriva celor mai jos menţionate.

Cu ochii-n patru

VolksBank, Alpha Bank, Millenium Bank, Cec Bank, Banca Română de Dezvoltare (BRD), Banca Transilvania (BT), MKB Bank, ING, Piraeus Bank, Banca Comercială Română (BCR), Credit Europe Bank şi Sanpaolo Bank au fost instituţiile financiare “inspectate” de reporterii Gazetei. În urma “expertizelor” am ajuns la concluzia că cele mai multe dintre acestea au mari lacune în ceea ce priveşte implementarea sistemelor de sigurantă propice mileniului trei. Camerele de supraveghere pot fi uşor ignorate dacă răufăcătorul (de această dată inofensiv şi paşnic – adică reporterii Gazetei) are în dotare o cagulă, un ciorap, sau chiar un dres de damă. Odată eliminată problema identificării cu ajutorul sistemelor de supraveghere, restul e floare la ureche. Majoritatea paznicilor băncilor sunt bărbaţi sau chiar femei în cazul Millenium Bank, de mult trecuţi de a doua tinereţe. Vulnerabile par şi sediile ING, Piraeus Bank şi BT de pe strada Eroilor, unde operaţiunile se fac faţă în faţă, fără geamuri de protecţie, fără un sistem de transmitere mai departe al banilor.

Sediul BRD de pe strada Moţilor ar reprezenta ţinta perfectă pentru jaful nostru închipuit, dacă la stradă nu ar fi postate ostentativ camere de supraveghere. Odată trecut de acestea, portarul sau omul de pază şi ordine nu ar reprezenta un real pericol din pricina răcelii sau asteniei de primăvară care se pare că l-a cam răpuns. Deşi am fi putut strârni oarecare suspiciuni, datorate faptului că ne “lungeam ochii” la echipamentul dânsului din dotare – care lipseşte cu desăvârşire, în afara microbilor cu care te-ar putea pune la pământ în 5-7 zile, perioada de incubare – bătrânelul portar nu se mişcă de pe scaun. Continuăm defilarea la alt sediu BRD, de data aceasta de pe bulevardul 21 Decembrie. Aici, acelaşi impediment. Două camere stau poziţionate strategic la intrarea în incintă, fapt care ar putea intimida orice infractor fără cagulă. Am fost însă impresionaţi să descoperim aici un portar vigilent, dotat cu baston, fumând în faţa sediului. Vigilent vizavi de maşinile din trafic probabil, dar şi inconştient. Jaful armat de la Banca Transilvania s-a consumat în fix 66 de secunde. O ţigară se fumează în aproximativ trei… deci banca ar putea fi jefuită de trei ori până ca portarul măcar să observe. Lista sediilor BRD continuă cu cel de pe strada Napoca. În plin centru, acest obiectiv poate fi vulnerabil doar prin prisma faptului că omul de ordine, care are în jur de 40 de ani, nu sugerează deloc siguranţă şi/sau apărare. Cel mai probabil, acesta ar fi primul care ar da bir cu fugiţii, cu tot cu bastonul din dotare. La Cec Bank de pe strada Moţilor ne-am duce la sigur. Portarul era prea prins în poveşti cu tanti de la magazinul de pâine de lângă pentru a mai observa un posibil jaf. Femeile din sediu, plictisite, ar fi cea mai mică problemă a unui infractor pus pe “fapte mari”.

Intesa Sanpaolo Bank ar fi probabil cea la care nu ne-am încumeta să dăm spargere şi asta datorită portarului mult prea vigilent. De la intrarea în sediu acesta a fost cu ochii pe noi, mai mult a şi chemat întăriri. Împreună cu, probabil, directoarea sucursalei aceştia ne-au urmărit fiecare pas. Încă ne mai gândim ce ne-a dat de gol. Să fie oare maşina cu inscripţii de două şchioape „Gazeta de Cluj”?! Clar nu încercaţi să spargeţi sediul băncii Credit Europe din Mănăştur. Deşi liniştit şi fără baston, armă sau spray cu piper, paznicul de acolo, la aproximativ 1,90 – 100 kg, ar putea, cu uşurinţă, face orice infractor să se răzgândească.

Millenium Bank de pe fosta locaţie a vestitei cafenele “Crema” ar reprezenta o ţintă sigură şi locul trei în topul nostru. Aici, ca mai în toate sediile Millenium, nu e niciodată aglomeraţie. În sediu- linişte, iar paznicul lipseşte. Probabil nici nu există. Locul doi îl ocupă, în topul nostru, sediul BCR din Mănăştur. Aici am intrat, am inspectat, am avut şi timp să ne plictisim, iar portarul vorbea nestingherit la telefon. Aproximativ 15 minute ne-am interesat, am ales pliante, ne-am uitat după camere. La ieşire acesta încă nu terminase. Dacă ar fi să ne schimbăm radical ocupaţia şi interesele, ca proaspăt infractori, sediul VolksBank din Mănăştur ar fi prima locaţie la care am da spargere. Mediul sigur, strada prea puţin circulată pietonal, lipsa agentului de pază şi, mai ales, seiful imens de lângă uşă ne-ar convinge în primele secunde. Dragoste la prima vedere. Mai mult, în 10 minute de la părăsirea locaţiei am face cu mâna Clujului, la ieşirea spre Oradea. 

În final, după ce ne-am comportat, simţit şi trăit ca nişte infractori veridici, am ajuns la concluzia că viaţa în libertate e mult mai tentantă decât una după gratii. Odată ajunşi la redacţie, în lumea reală, ne-am reluat obligaţiile prevăzute de codul deontologic al jurnalistului. În consecinţă am pus mâna pe telefon şi am început o adevărată lupta în încercarea de a obţine o părere avizată din partea celebrilor PR ai instituţiilor bancare pe care le-am jefuit … de pliante. Din păcate lupta noastră s-a dovedit a fi una cu morile de vânt, nici măcar unul dintre „public relations” ai mega companiilor financiare neavând cel puţin curtoazia să se apere în faţa unor infractori de pliante. Suntem curioşi să ştim ce material ar fi înlocuit reportajul nostru în paginile ziarului, dacă în locul nostru ar fi fost nişte infractori „pe bune”. Domnilor PR, aşteptăm sugestii.

O tempora, o mores

Trăim vremuri grele. La Cluj se aruncă, în plină stradă, cu cocktailuri Molotov, la doar doua zile după ce în municipiul reşedinţă de judeţ s-a produs jaful anului, în care doi bărbaţi mascaţi au jefuit sediul Băncii Transilvania din Mănăştur, fugind cu impresionanta sumă de 60.000 de euro, în doar 66 de secunde. În aceeaşi ordine de idei, o casă de schimb valutar a fost spartă la două săptămâni după jaful de la BT, hoţii reuşind să scape neprinşi, ticsindu-şi buzunarele cu 200.000 de lei. La o zi după jaful anului de la Cluj, autorităţile centrale au recunoscut că în România lucrurile nu stau chiar aşa cum ar trebui, iar siguranţa populaţiei trebuie mult imbunătăţită. Cu ocazia controalelor efectuate până în prezent, la unităţile financiar bancare şi casele de schimb valutar şi amanet, poliţiştii au constatat neajunsuri în ceea ce priveşte angajarea de personal fără atestat, dotarea necorespunzătoare a agenţilor de pază cu baston de cauciuc, spray iritant lacrimogen, nu s-au găsit documentele executării serviciului de pază, iar planurile de pază nu erau actualizate. 

Adina Fartuşnic