La data de 28 octombrie 1952, omul de cultură Mircea Vulcănescu își dădea ultima suflare în infirmeria penitenciarului din Aiud. După mai bine de 70 de ani de la moartea sa, controversele legate de Mircea Vulcănescu au rămas de neclintit.

În vreme ce unii îl consideră martir, întrucât a murit la vârsta de 48 de ani în temnițele comuniste, alții îl acuză că a făcut parte din guvernul lui Ion Antonescu, recunoscut că a elaborat legi antisemite.

În memoria filozofului şi economistului Mircea Vulcănescu, mort în temnițele comuniste, un liceu tehnologic din Capitală îi poartă numele. În urmă cu cinci ani, Primăria Sector 4 a decis printr-o hotărâre de consiliu să schimbe numele școlii, însă după ce în spațiul public au apărut mai multe voci care s-au opus acestui lucru, în frunte cu Octav Bjoza, fostul președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politic, modificarea nu s-a mai produs. Recent însă, scandalul a fost reaprins, după ce reprezentanții Institutului „Elie Wiesel“ au cerut punerea în aplicare a hotărârii consilierilor din Sectorul 4 din București din anul 2017.

Liceul tehnologic care-i poartă numele

În replică, mai mulți istorici, deținuți politic, artiști consacrați și oameni din societatea civilă au inițiat și semnat o petiție pentru a păstra numele liceului  „Mircea Vulcănescu“. Istoricul Marius Oprea, care întreaga viață a luptat pentru memoria celor care au murit în închisorile comuniste, și scriitorul Răzvan Gheorghe, spun că reprezentanții Institutului „Elie Wiesel“ fac presiuni pentru a schimba numele.

Recent, persoane din conducerea Liceului Tehnologic «Mircea Vulcănescu» au fost contactate și convinse să pornească chiar din partea instituției de învățământ demersurile de schimbare a numelui său. De ce atâta încrâncenare în legătură cu memoria unui om care a murit în închisoare?“, se întreabă Marius Oprea.Liceul Mircea Vulcănescu FOTO Facebook Liceul MVLiceul Mircea Vulcănescu FOTO Facebook Liceul MV

„Una e biografia individuală, altul este reflexul public“

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel“, spune că instituția pe care o reprezintă nu face nimic altceva decât să ceară punerea în aplicare a Hotărârii de Consiliu Local.

„Hotărârea a fost elaborată de Primărie, nu a fost inițiativa noastră, dar o susținem. Există Ordonanța de Urgență 31/ 2002, care interzice publicitatea persoanelor condamnate definitiv pentru crime de război, ori Mircea Vulcănescu a fost judecat și condamnat pentru crime de război în baza unei legi penale, iar condamnarea a rămas în vigoare. În 2019, o instanță judecătorească a stabilit că nu este o condamnare politică. Aceasta este situația juridică a persoanei Mircea Vulcănescu. O societate care a aderat la valorile democrației nu poate să promoveze personalități care au făcut parte din regimuri totalitare și dictatoriale. Practic, ordonanța este și o lege memorială“, spune Alexandru Florian.

Lui Mircea Vulcănescu i se reproșează faptul că a fost membru în Guvernul Ion Antonescu până la data de 23 August 1944, iar ulterior a suportat consecințele faptelor sale.

Una este biografia individuală, altul este reflexul public“, consideră directorul „Elie Wiesel“.

Mircea Vulcănescu a sfârșit tragic, la Aiud, acolo unde își ispășea pedeapsa pentru „crime de război“. Deși avea doar 48 de ani, a murit după ce s-a îmbolnăvit la plămâni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.

image

Fișa matricolă penală a lui Mircea VulcănescuFișa matricolă penală a lui Mircea Vulcănescu

Decorat de Carol al II-lea și de Regele Mihai I

În replică, semnatarii petiției spun că Mircea Vulcănescu, de pe poziția de economist, de tehnocrat, nu a participat în niciun fel la punerea în practică a deciziilor care au afectat comunitatea evreiască din România, iar meritele sale au fost nenumărate. Astfel, a fost unul dintre cei mai tenace negociatori cu cel de-al Treilea Reich, reușind să obțină pentru Banca Națională a României opt vagoane de aur, confiscate de URSS și, de asemenea, tot lui i se datorează înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou. Pentru meritele sale deosebite, a fost decorat cu înalte distincții atât de Regele Carol al II-lea, cât şi de Regele Mihai I, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse Statului Român.

Datoria morală față de Mircea Vulcănescu

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, este de părere că Mircea Vulcănescu este „o uriașă personalitate a culturii române și va rămâne astfel în istoria acesteia“. Din punctul său de vedere, el „nu poate fi scos din istoria culturală și a rezistenței martirice anticomuniste a României, indiferent de contextul mai mult sau mai puțin ideologizat în care este plasată discuția despre personalitatea sa”.

„Pentru mine, ca și pentru toți cei ce i-au citit cărțile, pentru cei mai străluciți reprezentanți ai intelectualității românești interbelice, dar și postbelice, Mircea Vulcănescu reprezintă un reper cultural major care nu poate fi ignorat“, a spus Bănescu.

În încheiere, Vasile Bănescu crede că este „suficient să citim mărturiile despre el lăsate de toți cei ce l-au cunoscut personal, oameni cărora cultura română le datorează nesfârșit de mult, ca să înțelegem că, fără să idealizăm pe nimeni, avem datoria morală să-i recunoaștem valoarea oricui o merită pe deplin“.

Istoria nu se răzbună prin acte legale

Teologul Radu Preda, fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, spune că, din punctul său de vedere, istoria nu se scrie, nu se explică, nu se lămurește și, cu atât mai puțin, nu se răzbună prin acte legale.

„Este un proces de conștientizare lent, dacă vrem să fie în adâncime și de durată, mai ales atunci când ne confruntăm cu capitole încă insuficient cunoscute, fără o exegeză minimală unanim recunoscută. Aici intervine un paradox al timpului istoric: cu cât un eveniment, curent sau figură este mai aproape, cu atât riscul percepției greșite este mai mare. Asemenea copiilor la magazinul de jucării, înainte de Sfântul Nicolae, stăm cu nasul lipit de geamul istoriei și propria noastră viață, suflul nostru, ne aburește perspectiva. Concret, știm mai precis și fără polemici aprinse cum a stat treaba cu răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, dar mai puțin despre adevăratele resorturi ale răscoalei din 1907. Cât despre decembrie 1989, știm că nu știm“, spune Radu Preda.

Legat de cazul liceului care poartă numele lui Mircea Vulcănescu, teologul dă un sfat:  „Aș îndemna pe cei care, insistenți și obraznici, tot fredonează melodia antifascismului, să ia în calcul efectul opus. Tenacitatea lor întrunește condițiile unei provocări. Întreb: poate o instituție a statului să provoace cu bună știință propriii cetățeni, să le impună o exegeză și să o evacueze pe alta? Unde este neutralitatea? De aceea, să-i lăsăm pe istoricii de toate coloraturile să își facă treaba, iar nu să le spunem, prin decret, ce trebuie și ce nu trebuie să afle. La urma urmelor, acesta ar fi primul și cel mai important pas către cultura libertății“.

Citește și: adevarul.ro

Citește și: Deșeurile reciclabile din orașul de cinci stele au dispărut în ceața RADP – Ziar Gazeta de Cluj

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.