Interesele liberale distrug DRDP

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj este implicată într-un nou scandal, de această dată prejudiciul estimat este de peste zece milioane euro. Se presupune că Eugen Cecan, directorul de dezvoltare şi administrare al regiei clujene, împreună cu adjunctul pe probleme de achiziţii, Marius Cătăniciu ar fi pus la cale escrocheria cu ajutorul direct al şefilor pe linie de partid.

Atac la banul public

Astfel, directorii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNAR) au vândut un teren de 3,8 hectare în Oradea în zona Selgross, unul de 600 mp pe Calea Turzii în Cluj-Napoca şi patru case pe strada Lunii din cartierul Zorilor. Toate aceste proprietăţi au fost vândute cu 4,14 milioane lei, adică puţin peste un milion de euro. Asta în condiţiile în care terenul din Oradea valorează pe piaţa liberă aproape zece milioane euro, cele patru case încă un milion în timp ce terenul de pe Calea Turzii valorează aproape 100.000 euro. Făcând un calcul simplu, de pe urma valorificării respectivelor imobile ar fi trebuit să se obţină nu mai puţin de 11 milioane de euro, nicidecum un milion.   

Terenul, cât e terenul?!

Gazeta a intrat în posesia documentelor care atestă faptul că vânzarea celor două terenuri şi a celor patru case a fost făcută cu “dedicaţie”, anumite persoane urmând a câştiga bani frumoşi de pe urma tranzacţiei. În raportul de evaluare a respectivelor imobile apar date extrem de ciudate. Astfel, terenul de 38.000 mp din Oradea este evaluat la 855.000 euro, în timp ce terenul de aproape 600 mp de la ieşirea din Cluj-Napoca a fost evaluat la “fabuloasa” sumă de 1000 lei (n.r. zece milioane lei vechi). Clădirile de pe strada Lunii au fost evaluate de asemenea la preţuri modice. Astfel, imobilul de pe strada Lunii numărul 2A cuprinde două corpuri de clădire. Corpul I a fost evaluat la 87.840 euro, corpul II la 53.280 euro, valoarea totală a clădirii fiind de 141.120 euro. Casa de pe strada Lunii 2B valorează, în ochii evaluatorului doar 43.280 euro, clădirea de la 2D, 39.280 euro în timp ce imobilul de la 2E valorează 53.280 euro. Valoarea totală a imobilelor de pe strada Lunii este de 276.960 euro. Asta în condiţiile în care o casă în acea zonă este vândută cu minim 100.000 euro. Evaluatorul motivează că “pentru astfel de imobile executate pe structură uşoară evaluatorul nu deţine informaţii privind tranzacţionări recente motiv pentru care a utilizat metoda costului de înlocuire net şi metoda de randament”, se precizezază în respectivul raport. Adică, evaluatorul a luat ca punct de reper în principal costul net al construcţiei, adică banii care au fost cheltuiţi pentru realizarea imobilelor şi nicidecum valoarea reală a imobilelor pe piaţa liberă. Chiar dacă respectivele imobile sunt construite din materiale uşoare, important este că pe terenul concesionat pe o perioadă de 99 de ani de la Primăria Cluj-Napoca se poate ridica fără probleme o altă construcţie. Or, în condiţiile în care parcela are aproape 6000 de mp afacerea este una extrem de bună. Făcând un calcul simplu, dacă ar fi să demoleze toate clădirile, proprietarul actual ar rămâne cu un teren pentru care a plătit doar 40 euro pentru fiecare metru pătrat, adică aproximativ 5 % din valoarea terenului în zona respectivă.         

Ciudăţenii la licitaţie
    
La licitaţia pentru respectivele imobile s-au prezentat trei firme, Artelectro Construct, Prototip SRL şi Mikelinos, curios, toate cu sediul în Oradea. Totuşi, dintre cele trei firme, chiar dacă oferta era mult prea bună pentru a fi refuzată, la licitaţie s-au prezentat doar două dintre acestea, Artelectro şi Prototip, a doua fiind declarată câştigătoare. Asta în condiţiile în care respectiva societate a fost înfiinţată în 2007, are un singur angajat, care este de asemenea şi patronul societăţii, nu are depuse declaraţii fiscale, deci nu are nici cifră de afacere şi mai ales nici profit. Deci este curios de observat prin ce metode a reuşit o firmă care nu a vut nici un fel de activitate până în prezent, să pună mâna pe imobilele statului la un preţ mai mult decât derizoriu.

Maestrul păpuşar

Din sursele noastre preţul infim cerut pentru imobilele cu pricina are în spate interesele unor oameni potenţi atât din Oradea cât şi din Cluj-Napoca. Astfel, din informaţiile pe care le deţinem, afacerea cu pricina a fost “orchestrată” din biroul “mahărului” liberal de Oradea, deputatul Cornel Popa. Din informaţiile pe care le deţinem, în spatele firmei Prototip se află chiar acesta, patronul actual al firmei fiind doar un “om de paie”. Din informaţiile noastre, pe orădeni îi interesează doar terenul de lână Selgross, acesta fiind propice pentru realizarea unui nou magazin de tip hypermarket. Or, este cunoscut faptul că multinaţionalele dau bani “serioşi” când vine vorba de terenuri propice pentru realizarea investiţiilor proprii. În schimb, terenul şi casele din Cluj vor urma să intre în posesia unor personaje apropiate celor care au pus la cale întreaga afacere. Pe lista de aşteptare, din informaţiile noastre se află “famiglia” Cătăniciu şi actualul prefect Călin Platon, care în momentul de faţă locuieşte într-una din casele de pe strada Lunii. 

Pueril

Conform notei de fundamentare ataşată ofertei de vânzare a terenului se stipulează că: “Dintre imobilele care au făcut obiectul expertizei de evaluare o parte se află într-o stare avansată de degradare fiind necesară alocarea unor fonduri însemnate pentru utilizarea lor conform destinaţiei atribuite. Pentru întreţinerea imobilelor care sunt închiriate, DRDP Cluj alocă fonduri însemnate, în vederea întreţinerii şi plăţii utilităţilor care nu îşi justifică destinaţia, acestea neputând fi compensate cu preţul chiriei modice (de ex. Preţul de 108 lei/imobil în care sunt incluse şi utilităţile). În privinţa imobilului-teren situat în Oradea precizăm că acesta nu a fost exploatat niciodată de la data dobândirii, DRDP Cluj înregistrând doat pierderi de pe urma deţinerii acestuia. Totodată, DRDP nu dispune de fondurile necesare pentru asigurarea pazei şi a întreţinerii acestui imobil. (…) În legătură cu imobilul Canton Feleacu, construcţie aflată în proprietatea CNADNR SA- DRDP Cluj, precizăm că având în vedere destinaţia de canton, acesta nu a mai fost folosit de foarte mult timp, motiv pentru care se află într-o stare avansată de degradare. În starea actuală nemaiputând fi folosit. Pentru utilizarea acestuia fiind necesare investiţii majore”, se arată în nota de fundamentare, aprobată de Eugen Cecan. Chiar şi aşa, potrivit surselor noastre, respectivele imobile au fost vândute în primul rând pentru a satisface nevoia de proprietăţi a unor potenţi a vremii şi în al doilea rând pentru că DRDP Cluj nu mai deţine fonduri pentru plata salariilor şi a primelor “grase” de Crăciun, bonusuri acordate preferenţial pe criterii stabilite direct de către Eugen Cecan şi Marius Cătăniciu. Mai mult decât atât, din informaţiile pe care le deţinem, sindicatul din CNADNR a făcut o plângere la Ministerul Transporturilor, exact pe acestă temă, corpul de control al ministerului începând verificările la regia clujeană.

Marius Cătăniciu, directorul adjunct al DRDP Cluj este în momentul de faţă cercetat în mai multe dosare penale, prejudiciul pentru care este cercetat fiind de câteva miliarde lei vechi. Ultimul dosar care-l vizează pe Cătăniciu face referire la un prejudiciu de un miliard lei vechi adus bugetului de stat pe vremea când acesta deţinea funcţia de director al RADP Cluj-Napoca.  În urma unui control efectuat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice s-a descoperit că în periaoada 2005-2007, adică în perioada în care Marius Cătăniciu a deţinut funcia de director al regiei clujene, acesta nu a plătit un miliard de lei vechi aferenţi “taxei pentru handicapaţi”. În consecinţă, direcţia a “extras” din conturile regiei suma cu pricina. Contactaţi telefonic, reprezentanţii RADP au afirmat că vor depune o acţiune în instanţă împotriva lui Cătăniciu pentru recuperarea pagubei.

 

Precizăm faptul că până la ora închiderii ediţiei, conducerea DRDP Cluj nu a răspuns unei solicitări adresate de Gazeta în vederea clarificării situaţiei prezentate mai sus.

Augustin Stanciu