Tudor Salagean: Vom pune accentul pe Parcul Etnografic Romulus Vuia
Directorul Muzeului Etnografic din Transilvania, Tudor Salagean, a acordat un interviu Gazetei de Cluj in care a vorbit despre prioritatile institutiei de cultura, despre obiectivul Cluj Capitala Culturala 2020, dar si despre multe alte activitati mai mult sau mai putin istorice.
Reporter: Care sunt cele mai importante vestigii pe care le aveti in momentul de fata la Muzeul Etnografic?
Tudor Salagean: In primul rand trebuie sa spunem ca Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu bazat pe baza stiitei etnografice de la sfarsitul sec. al XIX, inceputul sec XX din Romania. Colectiile muzeului au inceput sa fie constituite intr-o perioada in care adunarea vestigiilor nu se facea inca in mod sistematic. Aici, la Cluj, sau echipele pornite de aici de la Cluj au facut cercetari sistematice de adunare de material etnografic din toate zonele Transilvaniei si din afara acesteia. Vechimea este diferentiata. Sunt obiecte care dateaza din epoca medievala, sunt foarte multe obiecte care dateaza din timpurile moderne sau chiar din contemporaneitate. La Muzeul Etnografic s-a dezvoltat inca din anul 1929 o sectie in aer liber in care gospodariile traditionale erau transportate si aduse si instalate parcul etnografic. Cea mai veche gospodarie este cea din secuime din secolul al XVII-lea si tot de atunci dateaza doua dintre bisericile noastre dintre care cea de la Petrin trebuie remarcata deosebit si de asemenea sunt o serie de obiecte si de monumente legate de personalitati foarte importante. Este foarte cunoscuta in sectia in aer liber biserica lui Horea facuta pentru satul Cizer din judetul Salaj. Activitatea lui Horea a fost foarte bine documentata de catre cercetarorii de la muzeu inca din anii 1970. Biserica este de altfel, chiar semnata. E probabil singura biserica semnata de Horea. Este inscriptionat pe o grila „ursul H”. Comunitatea a comandat acea biserica si a fost facuta cu sprijinul unui baron din linia Banffy. In principal comunitatea este cea careia i se datoreaza realizarea bisericii. Insa, aici ne-am referit la vechimea ca atare a monumentelor. Aceste monumente care fac parte din colectia muzeului au fost adunate inca din anii 1920 cand cercetarea sistematica a culturii etnografice era doar la inceputuriule sale. Este interesat de semnalat ca prima constructie etnografica adusa in parcul Romulus Vuia a fost casa motului vasar de la Vidra, o casa care este de altfel singura care a hotarat celui de-al doilea razboi mondial. Dintre constructiile din casa respectiva singura care a supravietuit este casa de la Vidra. In ultima perioada nu a fost pusa in circuitul turistic, dar cu incepere de la redeschiderea sectiei in primavara anului viitor casa va putea fi vizitata de turisti.
Rep.: Aceasta casa va intra in cadrul programului in care companiile clujene vor reabilita anumite locuinte din cadrul Parcului Romulus Vuia?
Tudor Salagean: Da. Nu avem inca informatii sigure. Exista un interes manifestat de o companie, mai exact de o banca. Discutie sunt in derulare.
Rep.: Cam care ar fi necesarul material care ar trebui investit intr-o casa?
Tudor Salagean: Pretul estimat de noi este de 90.000 de lei. Am propus cu titlu spre adoptie un numar de 9 obiective din sectia in aer liber din 196 de obiective de patrimoniu. Acestea sunt grupate in 55 de unitati majore. Nu inseamna ca toate obiectivele dintr-o unitate provin din aceeeasi localitate. S-au facut si adaptari. De exemplu s-a luat o sura din satul vecin. Pentru corectitudine trebuie sa le mentionam ca atare. Sunt 13 gospodarii care includ 90 de gospodarii traditionaliste, 34 de instalatii taranesti. Pentru acestea ne gandim la un proiect mai amplu de punerea in valoare. Probabil va fi trebui regandit in timp punerea in valoare a tematicii parcului. Mai sunt 5 case atelier si 3 biserici de lemn. Bisericile presupun interventii mult mai ample si mai delciate si ele nu pot fi practic date sub adoptie in cadrul acestui program. Deci, practic fiecare biserica va trebui facut cate un program special pentru ca sunt obiective care au si pictura interioara si pun mult mai multe probleme. Am propus in cadrul acestui proiect 9 gospodarii: patru din judetul Cluj, una din Oas, una din Secuime, doua din muntii Apuseni, una din judetul Bihor. Printre obiectivele propuse este si gospodaria de la Garda, judetul Alba, care a fost achizitionata in urma cu nu foarte multi ani si care trebuie sa fie montata. Componentele sale au fost achizitionate in mai multe etape in perioada 2001-2003.
Rep.: De sapte ani de zile aceasta gospodarie nu a fost montata?
Tudor Salagean: Da, dar este pastrata in conditii foarte bune. Se fac de atunci studii de teren in Muntii Apuseni pentru a monta o montare cat mai corecta a componentelor si gospodaria trebuie completata. Mai trebuie facute niste achizitii.
Rep.: Mai este posibilitatea ca pe viitor sa fie largit patrimoniul Muzeului Etnografic atat cel de pe strada Memorandumului, cat si cel din Parcul Romulus Vuia?
Tudor Salagean: Exista mai multe proiecte de dezvoltare a sectie in aer liber. Sigur, la sectia pavilionara cercetarile sunt in derulare si patrimoniul se imbogateste constant. La sectia in aer liber exista un proiect de extindere in care speram ca vom fi sprijiniti in continuare cum am fost sprijiniti si pana acum de Consiliul Judetean Cluj. Pregatim cateva elemente care vor conferi unicitate pe care deocamdata prefer sa nu le discutam, dar care va avea un impact major asupra publicului.
Rep.: Credeti ca va creste numarul de vizitatori?
Tudor Salagean: Sunt convins ca printr-un astfel de proiect numarul de vizitatori va creste considerabil. De altfel, muzeele etnografice sunt printre cele mai vizitate din Romania si in special sectiile in aer liber. Din pacate parcul national etnografic Romulus Vuia nu este foartte disponibil din punct de vedere al mijloacelor de transport.
Rep.: Exista posibilitatea prelungirii unei linii RATUC sau aveti in plan alte posibilitati, cum ar fi bike-sharing?
Tudor Salagean: Exista o serie de proiecte realizate in acest sens care sunt propuse spre realizare si exista si o linie RATUC care a fost prelungita pana in zona parcului Tetarom. Speram sa avem o colaborarte si mai buna cu Regia Autonoma de Transport Urban si sa putem sa le oferim vizitatorilor un transport pana la intrarea in muzeu. Vom face demersuri in acest sens. Practic este o interdependenta intre numarul de vizitatori si disponibilitatea Regiei de a asigura transportul acestora. Pe masura ce numarul acestora va creste sunt convins ca si interesul regiei va fi sporit.
Rep.: Ati vorbit cu cei de la Consiliul Judetean pentru bugetul pe anul 2012 si ce vreti sa faceti cu el?
Tudor Salagean: S-a trimis un proiect de buget pentru anul 2012 care este in curs de aprobare si speram ca alocarile vor fi pe masura necesitatii institutiei. Prioritatea pentru anul 2012 si pentru perioada urmatoare va fi Parcul Etnografic Romulus Vuia pentru ca sectia pavilionara a muzeului a beneficiat de o atentie sporita in ultimii ani si se poate spune ca a fost realizata in conformitate cu toate normele. Aici cred ca toti clujenii ar trebui sa aducem multumiri fostei directoare a acestui muzeu, doamna Simona Munteanu, care a condus institutia timp de 10 ani si care a realizat cu mijloace financiare nu foarte mari un muzeu de talie europeana. Expozitia permanenta a acestui muzeu a fost premiata de consiliul international al muzeelor, a primit marele premiu ICOM pentru 2006. Este o expozitie foarte bine apreciata, bine cotata in ghidul Michelin si bine apreciata de publicul vizitator. In Parcul Etnografic Romulus Vuia s-au acumulat o serie de probleme nu atat din cauza unui management gresit, cat datorita unei evolutii as spune naturale a acestor obiective. Majoritatea obiectivelor sunt achizitionate in urma cu aproximativ o jumatate de secol. Au fost achizitionate mai multe obiective in anii 50, apoi in anii 60, apoi in anii 70 si sigur toate aceste elemnte care le constituie au un timp de imbatranire care in ultimii ani au cam venit. Aceste obiective vor trebui reconditionate si restaurate. Tot acest proiect este conditionat si de succesul unui alt proiect care vizeaza consolidarea terenului din zona. Acolo s-au inregistrat o serie de alunecari de teren. Ne gandim la repunerea in circuitul turistic a unor obiective care nu au fost deschide publicului in ultimii ani. S-au inceput lucrarile la casa de la Dedeciu si speram ca si aceasta casa impreuna cu casa de la Vidra si gospodaria de la Garda vor putea fi deschise pentru publicul spectator. Trebuie sa ne gandim la anumite variante de animare a parcului etnografic prin popularea cu animale domestice. Conceptul initial al muzeului etnografic asa cum era facut in anul 1929 prevedea ca toate gospodariile din parcul etnografic sa fie locuite de tarani adusi din locul de unde proveneau si casele si sa functioneze ca o gospodarie de la tara. Acest lucru nu se putea realiza nici macar la anii 1920-1930 pentru ca nivelul de asteptare al oamenilor de atunci erau mai mare decat ce iti putea oferi o asemenea locuinta.
Rep.: Cum vedeti starea muzeelor din Cluj-Napoca si pregatirea acestora pentru obiectivul Capitala Culturala Cluj-Napoca 2020? Din punct de vedre muzeal exista posibilitati ca dezvoltarea Clujului sa fie una prolifica in 2020?
Tudor Salagean: In mod normal, fiind noi abia in anul 2011 si proiecte de dezvoltare ale acestor institutii muzeale existand si fiind destul de bine puse la punct cred ca muzeele clujene au potential si timpul necesar pentru a-si atinge obiectivele pana intr-un moment apropiat de anul 2020. Este foarte important faptul ca institutiile muzeale din acest oras dispun de un patrimoniu extrem de important la nivel national, chiar european atat in domeniul istoric, etnografic, artistic, cat si in domeniul istoriei stiintei exista valori de patrimoniu cu o semnificatie cu totul speciala care nu asteapta decat sa fie puse in valoare si asta se poate face prin alocarea de resurse sau printr-un management care sa permita atragerea de astfel de resurse.
Tiberiu HRIHORCIUC
