Tocmai a ieșit de la tipar cartea filosofului și teologului american Randall B. Smith, Întruchipări ale înțelepciunii creștine, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș.
Cartea se va găsi în curând în librării, dar până atunci poate fi comandată de pe siteul editurii la prețul de 16 lei: https://galaxiagutenberg.ro/Intruchipari-ale-intelepciunii-crestine
Autorul acestor eseuri, Randall B. Smith, este actualmente Profesor de Teologie la University of St Thomas din Huston, Texas (SUA), unde, începând cu anul 2001, predă cursuri de etică, filosofie, teologie fundamentală și prelegeri despre provocările contemporane ale creștinismului. În urma studiilor universitare de chimie, istorie, filosofie și teologie, Smith a obținut titlul de doctor în 1998, la University of Notre Dame, cu o disertație intitulată Cum vechea Lege a dus mai departe preceptele Legii naturale: un comentariu la anumite întrebări referitoare la Lege în Summa theologica a lui Toma de Aquino. Este autorul următoarelor cărți de referință în cercetarea filosofiei și teologiei medievale: Reading the Sermons of Thomas Aquinas: A Beginner’s Guide [Citind predicile lui Toma de Aquino: un ghid introductiv], Emmaus Press, Steubenville, 2016; Aquinas, Bonaventure, and the Scholastic Culture of MedievalParis [Toma de Aquino, Bonaventura și cultura scolastică a Parisului medieval], Cambridge University Press, Cambridge, 2021]. În numeroasele lui articole, Randall B. Smith se distinge ca un excelent specialist în gândirea și operele lui Augustin, Toma de Aquino, Bonaventura, dar și cele ale contemporanilor Joseph Ratzinger/Papa Benedict al XVI-lea și Alasdair MacIntyre.
Din nota introductivă (Dan Siserman): Cele patru studii ale teologului și filosofului Randall B. Smith, reunite în volumul de față sub titlul de Întruchipări ale înțelepciunii creștine, au ca scop aducerea în conștiința cititorului a relevanței actuale a trăirii vieții în lumina înțelepciunii creștine: în atitudinea noastră față de trup și suflet, față de prietenie, față de creație și mediul înconjurător, față de practicarea filosofiei și a științei etc. Înțelepciunea creștină, mai mult decât orice sistem de filosofie sau de spiritualitate de orice fel, ne provoacă la o trăire totală și armonioasă, în cuget și simțire, a misterului vieții și a lumii create de un Dumnezeu care ni s-a revelat și care ne-a dat Cuvântul Său spre a noastră mântuire și desăvârșire. Precum Înțelepciunea lui Dumnezeu, Cuvântul fără de început, s-a întrupat cu smerenie, dovedind „că înțelepciunea acestei lumi este nebunie” (cf. 1Cor 18-25), tot așa și noi suntem chemați să trăim și să întruchipăm în viața și în gândirea noastră înțelepciunea Cuvântului care ni s-a dat nouă în dar și despre care Scriptura și Tradiția, prin Biserică, depun mărturie. A depune mărturie despre acest ideal cristic de înțelepciune, deci de a-l întruchipa în viața noastră cea de toate zilele, înseamnă, în ton cu eseurile prezentate de Randall B. Smith, a trăi sacramental, adică a-L vedea pe Dumnezeu în toate lucrurile. Dacă credem că sacramentele sunt semnele vizibile și eficace, instituite de Isus Cristos, prin care dobândim harul necesar sfințirii și unirii noastre cu Dumnezeu (cf. CBC 1113-1134), iar mințile și inimile ni se deschid pentru a înțelege că același har lucrează neîncetat în și prin viața noastră de zi cu zi, asemenea drojdiei, nu se poate ca în cele din urmă să nu ajungem să simțim, cutremurați de uimire, natura sacramentală a întregii creații. A vedea și a trăi lumea sacramental înseamnă a recunoaște viața și tot ceea ce este ca fiind mult mai mult decât ceea ce par în imediata lor aparență. Înseamnă a recunoaște, în primul rând, că totul este un dar personal al unui Creator care ne cheamă la o iubire cu adevărat mântuitoare și atotcuprinzătoare: a-L iubi pe Dumnezeu prin lume și a iubi lumea întru Dumnezeu. Fiindcă precum nimeni nu-L poate iubi cu adevărat pe Dumnezeu dacă nu-și iubește aproapele și lumea, la fel nimeni nu-și poate iubi aproapele și lumea dacă nu îl iubește pe Creatorul tuturor. Acesta este motivul pentru care toată făptura este chemată să își laude în adorație Creatorul prin tot ceea ce este (e.g. Ps 33(32); 104(103); 148; Fil 4,4-9). În acest sens, considerăm că eseurile selectate în volumul de față pot reprezenta un nou imbold și o nouă chemare spre a conștientiza ce înseamnă înțelepciunea creștină și trăirea sacramentală a vieții. (Dan Siserman)
Cuprins:
1. CE NU A GĂSIT AUGUSTIN ÎN CĂRȚILE PLATONICIENILOR?
– Deziluzia față de manihei
– Lectura „anumitor cărți ale filosofilor platonicieni”
– Orientarea minții spre interior și spre cea ce este deasupra: Rolul propedeutic al Dumnezeului filosofilor
– De ce rugăciunea și polisul? Iubirea și limitele Dumnezeului filosofilor
– Căutarea „cele superioare” printre cele inferioare
– A nu face un idol din aurul filosofilor
– Răscumpărarea ca transformare, nu ca anihilare
– Politica și filosofia platoniciană
2. AUGUSTIN ȘI ÎNCERCĂRILE PRIETENIEI DECĂZUTE
– Încercările prieteniei dintre Augustin și Ieronim
3. CREAȚIA ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN SCRIPTURILE EBRAICE
– Cele două acuze împotriva Genezei 1
– Adevăratul proiect al Genezei
– A citi „din interior” și a citi în context
– Creația și Legământul
– Creația și Legea
– Creația în Psalmi
– Înapoi la creația din Geneza 1
– Două concepții despre ce însemnă „a avea în stăpânire”
– Cultivarea grădinii și păstrarea Legii
– Concluzie
4. „DACĂ FILOSOFIA ÎNCEPE CU UIMIREA”: TOMA DE AQUINO, CREAȚIA ȘI UIMIREA
– „Omul a secătuit natura” – înrobind natura în „panopticul” modernității
– Miturile genezei și războiul dintre om și natură
– Metafizica creștină a creației la Toma de Aquino (I): Creație și Ființă
– Metafizica creștină a creației la Toma de Aquino (II): Creația divină și cauzalitatea naturală
– Spre o concepție sacramentală a creației
– Începutul și sfârșitul uimirii
Sursa: O nouă carte: Randall B. Smith, Întruchipări ale înțelepciunii creștine
Citește și: Homo europaeus şi conceptul de identitate multiplă. Victor Neumann
