Bacalaureat tragic în 2011 – unul din doi elevi a picat examenul naţional care le condiţionează accesul la studiile universitare. Media promovabiltăţii în ţară a fost sub 50%, în judeţul Cluj fiind uşor mai ridicată, dar totuşi cea mai slabă din ultimii 20 de ani. Acuzele zboară dintr-o parte în alta de două săptămâni, în timp ce universităţile caută strategii pentru a-şi ocupa locurile cu taxă.

Bacalaureatul 2011 va rămâne în istoria învăţământului românesc ca un moment şocant pentru elevi şi autorităţi deopotrivă. Chiar şi după ce ministrul Daniel Funeriu a anunţat o serie de măsuri pentru a se asigura că bacalaureatul nu va fi fraudat, printre care şi instalarea de camere de filmat în sălile de examen şi pedepse severe pentru profesori, nimeni nu se aştepta la rezultatele dezastruoase făcute publice săptămâna trecută. Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat, sesiunea 2011, a fost în România de numai 44,5%, ceea ce înseamnă că nici măcar jumătate din absolvenţii de liceu, peste 100.000 de elevi, nu au trecut „testul maturităţii”. „Aceste rezultate şi comportamen¬tele pe care le-au generat sunt exact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţi sau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca, superficialitatea şi eludarea lucrurilor”, a declarat ministrul Funeriu după anunţarea rezultatelor examenului naţional.

„Copiii aştia de la cine să înveţe?”

Şi guvernatorul BNR a vorbit despre importanţa unor modele de urmat pentru generaţia tânără. „Să nu credem că trecerea BAC-ului depinde numai de clasa politică, pentru că facem o eroare de fond. Trecerea BAC-ului ţine de foarte multe lucruri, de modelele pe care societatea românească le-a promovat. Copiii ăştia de la cine să înveţe? Am scos în faţă numai câteva cohorte de mitomani care nu au avut nici măcar bunul simţ să admită că au câştigat bani dintr-o întâmplare a tranziţiei”, a declarat Mugur Isărescu, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar şi PwC România.
Cele mai slabe rezultate din istorie la bacalaureat au fost înregistrate în judeţul Arad, unde rata de promovabilitate a fost de numai 36.43% (faţă de 86% în 2010), potrivit Mediafax. Alte rezultate arată că peste 70% dintre elevii care au susţinut examenul de bacalaureat în judeţul Mehedinţi nu au reuşit să promoveze, unde la două licee niciun candidat nu a obţinut medii de trecere. Printre cele mai bune rezultate le-au avut absolvenţii de liceu din Suceava, unde rata de promovabilitate a fost de 65%, urmaţi de cei din Cluj, Vâlcea şi Olt, care au avut o rată de promovabilitate de 54%.

La Cluj au trecut 3200 din 6000

“Din cei 6.202 elevi înscrişi la examenul de Bacalaureat în judeţul Cluj, la probe s-au prezentat 5.983. Dintre aceştia, 3.238 au promovat examenul”, a declarat Călin Mureşan, informatician în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi membru al Comisiei de Bacalaureat pentru citynews.ro. 2.745 de elevi din judeţul Cluj nu au promovat examenul de Bacalaureat, din care 2.355 au obţinut note sub 5. “390 de elevi au obţinut note cuprinse între 5 şi 6, astfel că nu le ieşea media pentru că notarea începe, conform baremului, de la nota 6”, a precizat Mureşan.
În judeţul Cluj, rata de promovabilitate a fost peste media naţională, şi anume 54,07%, cea mai mică din ultimii 20 de ani şi cu 11% mai mică decât anul trecut. Inspectorul şcolar general din Cluj, Anca Hodorogea, a declarat că cei peste 2000 de elevi înscrişi la examenul de bacalaureat care au picat nu aveau cunoştinţele necesare pentru absolvirea liceului. „Au ajuns în liceu de la şcolile de arte şi meserii, dar  nu aveau cunoştinţele necesare pentru a promova bacalaureatul. Sunt situaţii în care elevii au căzut anul trecut o singură disciplină şi au putut să o susţină în această sesiune, dar au căzut-o şi acum”, a arătat aceasta.
Doar opt elevi clujeni au obţinut media 10 la examenul de Bacalureat, potrivit datelor făcute publice în urma centralizării rezultatelor. Clasamentul liceelor clujene după sesiunea de bacalaureat din vară este unul surprinzător. Pe primul loc în funcţie de mediile mari obţinute se află Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Turda, unde trei elevi au avut media 10 la examenul naţional. O medie de 10 a fost obţinută şi de un elev de la Colegiul naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca. La Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” au fost la fel de mulţi elevi cu medii peste 9 ca şi la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” din Dej. Liceele la care notele cele mai mari au fost doar în jur de 8 au fost Colegiul Ana Aslan şi Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”. Singurul liceu din judeţul Cluj cu rată de promovabilitate de 100% este Liceul „Avram Iancu”.
2.355 de contestaţii au fost depuse la rezultatele examenului de bacalaureat începând cu 4 iulie. Cele mai multe contestaţii au fost depuse la examenul de limba şi literatura română, 860, peste 700 de contestaţii la matematică, 203 la biologie şi 125 la geografie.

Cheltuieli de 600 de euro per elev

Potrivit Ziarul Financiar, statul român a cheltuit în ultimii patru ani 480 de milioane de euro pentru finanţarea celor peste 200.000 de elevi care au dat examenul de bacalaureat în 2011. Din bugetul alocat Ministerului Educaţiei se cheltuie, în medie, câte 600 de euro pe an pentru fiecare elev de liceu, majoritatea banilor (peste 80%) fiind folosiţi pentru plata salariilor celor 60.000 de profesori de liceu, iar restul pentru achiziţia de manuale, mobilier şcolar sau pentru programe de burse. Şi aceasta în contextul în care salariile din sistemul naţional de învăţământ, la fel ca şi în alte ţări, sunt printre cele mai mici din economie, salariul mediu fiind în luna aprilie de 320 de euro, cu 11% mai mic decât salariul mediu înregistrat la nivelul întregii economii, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Sumele alocate de Ministerul Educaţiei pentru finanţările elevilor sunt printre cele mai mici din Europa, întrucât unele statistici realizate la nivelul anului 2006 arată că finanţările per elev ajungeau la aproape 8.000 de dolari pe an în Germania, Slovenia sau Spania, în timp ce în Polonia, Guvernul alocă aproximativ 4.000 de dolari pe an pentru un elev. SUA investesc cel mai mult în educaţia elevilor, cu alocări de peste 13.000 de dolari pe an per elev, arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
O altă analiză a Ziarului Financiar arată că sistemul de învăţământ adună costuri anuale de peste 2 miliarde de euro, iar astfel, „cei peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 repre¬zintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şi servicii în valoare de aproape un miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţiilor în educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a im¬pozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare”.
Universităţile vor fi nevoite să se adapteze schimbărilor de pe piaţa serviciilor educaţionale cauzate de rezultatele de la examenul de bacalaureat. Dacă până acum universităţile îşi creşteau anual numărul de locuri cu taxă, pentru a face faţă cererii, anul acesta vor fi nevoite să reducă din salarii şi să spere la o sesiune mai bună în toamnă.
Universităţile pot organiza încă o sesiune de admitere, în baza autonomiei instituţionale, după bacalaureatul din toamnă, pentru ocuparea locurilor rămase libere din cauza promovabilităţii scăzute, a declarat, luni, pentru Mediafax, secretarul de stat pentru învăţământul superior, Cătălin Baba. „Standardele la bacalaureat nu vor fi scăzute. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza, în conformitate cu autonomia universitară, o a doua sesiune de admitere”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educaţiei. Cătălin Baba a precizat că Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului nu ar putea interveni pentru organizarea celei de a doua sesiuni de admitere în universităţi. Cifra de şcolarizare în anul întâi pe locuri de la bugetul de stat pentru anul universitar 2011-2012 este de 62.850, iar la acestea se adaugă aproximativ 60.000 de locuri cu taxă în învăţământul public şi alte 30.000 de locuri în învăţământul privat.
Potrivit Ziarul Fiannciar, performanţele elevilor nu au fost slabe doar pe plan naţional. România a obţinut locul 47 dintr-un total de 57 de ţări participante la programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA) din 2006, elevii români înre¬gistrând scoruri mai scăzute faţă de 2001, când s-au clasat pe locul 34 din 43 de participanţi, învăţământul românesc fiind astfel surclasat de cel bulgăresc, de cel unguresc şi de cel lituanian.

Diana Gabor

Statistici la nivelul învăţământului liceal (Sursa: zf.ro)

60.000 de profesori predau la liceu, în timp ce 135.000 lucrează cu elevi din învăţământul primar şi gimnazial, iar 31.000 în universităţi.
Peste 835.000 de elevi erau înregistraţi în toate liceele din ţară în anul şcolar 2009/2010, ceea ce înseamnă că, anual, peste 200.000 de elevi susţin examenul de bacalaureat; dintre aceştia, numai jumătate se înscriu şi la o facultate.
Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal este de 2,4%, cea mai redusă din ultimii zece ani.
Rata de absolvire a învăţământului liceal, cu examen de bacalaureat, a fost de 72,8% în anul şcolar 2008/2009, mult mai mare comparativ cu anul 2001/2002, când era de 43,5%.
Un profesor de liceu debutant câştigă un salariu de 1.000 de lei pe lună (240 de euro) dacă lucrează la stat, în timp ce un profesor la un liceu particular nu câştigă mai puţin de 500 de euro net/lună.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.