Departamentul pentru Energie al Ministerului Energiei şi-a propus să limiteze la 3.315 MW capacitatea proiectelor de energie regenerabilă care vor primi certificate verzi în 2013, în condiţiile în care contractele existente depăşesc deja această capacitate, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern. Aceasta înseamnă că, din momentul în care această HG va intra în vigoare, niciun nou proiect de energie regenerabilă nu va mai primi certificate verzi. Constantin Niță, Ministrul Energiei, argumentează limitarea intrării în sistem a proiectelor de energie din surse regenerabile ca fiind necesară pentru a nu se crea dezechilibre în sistemul energetic.
De asemenea, Ordonanța de Urgenţă a Guvernului nr.57/2013, care a intrat în vigoare la 1 iulie şi a modificat legislaţia din acest sector, prevede că acreditarea de către ANRE a centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi se realizează până la nivelul valorilor stabilite pentru fiecare an calendaristic prin Hotărâre de Guvern. Dacă se va constata atingerea valorilor stabilite în acest proiect de HG, ANRE va sista deci acreditările, iar producătorii de energie vor fi înscrişi pe o listă de aşteptare şi vor primi acreditarea la apariţia posibilităţilor de încadrare în nivelul valorilor anuale ale următorilor ani.
Comisia Europeană și RWEA, de aceeași parte a baricadei
În contrapartidă, investitorii în energie eoliană reprezentați de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), susţin că, aşa cum în general Guvernul înţelege să facă consultarea publică privind actele normative, este evident că nu au fost consultaţi în privința acestor modificări şi nici nu se cunoaşte care va fi impactul cuantumului pe care aceste măsuri fiscale le-ar aduce asupra veniturilor mult diminuate în urma aplicării prevederilor OUG 57/2013.
De asemenea, Comisia Europeana consideră că schimbările retroactive la schemele de suport ale energiei regenerabile vor scădea încrederea investitorilor. Comisia Europeană a lansat pe 5 noiembrie “Ghidul pentru bune practici în domeniul energiei” care conţine o serie de recomandări legate de funcţionarea pieţelor interne de energie. Acest document conţine o sumă de recomandări pe care CE le face în urma intervenţiilor în domeniul energiei pe care anumite state le-au făcut în ultimele luni. Astfel, pe baza analizelor efectuate în mai multe state membre ale Uniunii Europene şi a efectelor antrenate de respectivele intervenţii în domeniul energiei regenerabile din respectivele state, Comisia Europeană arată că “schimbările retroactive la schemele de suport vor scădea încrederea investitorului şi vor reduce investiţiile în acest sector”.
Din această perspectivă, Comisia îşi spune foarte clar punctul de vedere privind faptul că schimbările neaşteptate sau retroactive asupra schemelor de suport ale energiei regenerabile trebuie să fie evitate de către statele membre. Mai mult decât atât, trebuie respectate aşteptările legitime pe care investitorii le au în ceea ce priveşte nivelul veniturilor generate de investiţiile făcute.
În acest context, Asociaţia Română pentru Energie Eoliană se întreabă ce poziţie va adopta Guvernul României în legătură cu materialul făcut public de către Comisia Europeană pe data de 5 noiembrie 2013, având în vedere faptul că aplicarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 modifică retroactiv şi brutal schema de susţinere a energiei regenerabile în România şi stopează în acelaşi timp investiţiile în acest domeniu.
Producătorii de energie eoliana solicită Guvernului României să ia în considerare recomandările Comisiei Europene privind neretroactivitatea măsurilor recent introduse şi adoptarea acestor măsuri într-un mod transparent şi predictibil care să dovedească angajamentul Guvernului față de investitori şi consumatori.
Borza consideră proiectul de la Tarniţa inoportun
Din punctul de vedere a lui Borza, o soluţie care ar salva sistemul energetic românesc este exportul de energie, problema fiind însă că preţul electricităţii pentru livrările pe pieţe străine este necompetitiv.
El susţine că în România există o atitudine „proletară” care sacrifică, de dragul păcii sociale, competitivitatea economică a companiilor de stat.
„Noi vorbim de ani de zile de proiecte, vorbim de strategii. (…) Într-o republică a procurorilor te gândeşti de mai multe ori înainte să semnezi sau nu semnezi nimic. Nu putem accepta companii de stat supradimensionate”, a spus Borza.
În acest context, din punctul său de vedere, hidrocentrala de la Tarniţa este un astfel de proiect supradimensionat, deși e susținut de Hidroelectrica, pentru care se folosesc resurse ce ar putea fi folosite în scopuri mai bune.
„Eu nu cred în Tarniţa. Hai să refacem sistemul naţional de irigaţii, ar trebui să fie o prioritate. România este o ţară eminamente agrară, dar nu trebuie să ne fie ruşine cu asta”, a mai spus Borza.
Proiectul Tarniţa
CHEAP Tarniţa-Lăpuşeşti, proiectul hidrocentralei de pe lacul Tarnița, este un obiectiv de interes naţional, după cum susțin reprezentanții Hidroelectrica.
Centrala este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompa, cu o putere instalată de 4x 250 MW. Se preconizează că centrala va fi construită fie în două etape, pe parcursul a 8 ani (5 ani-prima etapă, 3 ani cea de a doua etapă), fie în 7 ani, cu finalizarea celor 4 grupuri într-o singură etapă. Fiind o centrală cu acumulare prin pompaj, va asigura o creștere a siguranței în funcționarea sistemului electroenergetic.
Hidrocentrala se va construi la 30 km amonte de Municipiul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Hidroelectrica, prin intermediul sucursalei din Cluj-Napoca, este principalul sponsor și beneficiar al proiectului. Consorţiul ce va pregăti procesul de atragere al investitorilor a fost desemnat, în urma unei licitaţii, de către conducerea Hidroelectrica. Acesta este format din Deloitte Consultanță, în calitate de lider de proiect, HydroChina ZhongNan și Banca Comercială Română. În calitate de lider al consorțiului, Deloitte a subcontractat companiile Musat &Asociatii, Herbert Smith, Knight Piesold si Tempo Advertising.
În prezent, în lume, sunt în exploatare 600 de centrale cu acumulare prin pompaj, iar alte 60 sunt în curs de construire sau în faza de proiect.
Crina Crainic
