Isărescu „ face mişto” de criză

Guvernatorul BNR, academicianul Mugur Isărescu, a fost prezent, la mijlocul săptămânii trecute, în Cluj, făcând „mişto” de criza economică. Dacă anul trecut guvernatorul apărea în faţa publicului de patru ori pe an, când făcea declaraţiile trimestriale ale Băncii Naţionale a României, anul acesta a prins curaj în faţa presei. Astfel, considerat de mulţi un expert al limbajului academic, academicianul Mugur Isărescu a folosit termeni ca „gogoaşă”, „fiţos” sau expresii de genul „şmecheria asta nu ţine”, „bănci care au fost urecheate”, „s-a sărit calul”, dar şi referiri hazlii la valoarea leului. De asemenea, cel care este numit de către colegii săi de breaslă „Guvi” a susţinut în prima întrevedere pe care a avut-o la Cluj că „leul nu s-a devalorizat, ci a revenit la valoarea de acum câteva luni”,  apoi a afirmat pe un ton hazliu că „leul s-a devalorizat, uite, am recunoscut!”

Caritasul şi criza

Atitudinea pe care a abordat-o în unele situaţii Mugur Isărescu tinde mai mult spre un simţ al umorului rudimentar decât spre o conştientizare a gravităţii fenomenului în care se află România în momentul de faţă, adică a crizei economice şi propunerea de soluţii viabile. Guvernatorul consideră că sucursalele BNR se ocupă de  „culegerea informaţiilor regionale şi de difuzarea informaţiilor pentru înţelegerea politicii monetare” , însă nu crede că acestea  influenţează dobânda cu care se poate obţine un credit. Astfel, la întrebarea dacă sucursala Băncii Naţionale a României din Cluj contribuie în vreun fel la politica de dobândă monetară, Isărescu a răspuns că  „în materie de politică monetară nu prea vin de la Cluj[…]  (informaţiile culese de sucursală )sunt foarte importante.”, a precizat acesta. În continuare, întrebat  dacă filiala BNR Cluj a găsit nereguli în sistemul bancar din zonă, Mugur Isărescu a amintit pe un ton glumeţ că „dacă este să le luăm istoric, prima şi cea mai serioasă a fost Caritasul”, a mai spus guvernatorul.

Isărescu acuză dezvoltarea infrastructurii

Guvernatorul României a anunţat că proiectele majore de infrastructură din România nu se dezvoltă la nivelul la care ar trebui . „Autostrăzile sunt un eşec al ţării, iar aceste momente mai dificile pot fi o oportunitate pentru a recâştiga ceea ce am pierdut şi în timp, şi ca eficienţă. Trebuie să existe un echilibru între public şi privat şi statul trebuie să se ocupe de dezvoltarea a două tipuri de infrastructuri: fizice şi umane”, a zis Isărescu. Şeful Băncii Naţionale a României a anunţat că demararea strategiilor de infrastructură este cu mult în urmă. „Sus-numita piaţă a infrastructurilor nu este blocată, nu a demarat niciodată”, a mărturisit guvernatorul.

Euro, mai repede de 2014

În ceea ce priveşte trecerea la zona euro, Mugur Isărescu a anunţat, în cadrul conferinţei de la Cluj, că acest lucru e posibil mai devreme de anul 2014, dar că  este puţin probabil. „Schimbările legate de criteriile de aderare nu vor avea relaxări, iar zona euro, trebuie să recunoaştem, are şi ea anumite slăbiciuni legate de diversitatea politicilor fiscale”, a anunţat guvernatorul. El a ţinut să explice că optimismul de a adopta moneda euro mai repede este bun, însă această schimbare a valutei naţionale vine cu urmările ei. „ Da, putem trece cât se poate de repede la moneda euro, dar nu cu speranţa că trecem peste etape, iar când vom ajunge acolo, să realizăm că preţurile la produsele din ţară au crescut mult prea mult pentru posibilităţile noastre”, a zis Isărescu.  Cel care conduce operaţiunile bancare naţionale din România a lămurit, de asemenea, că procesul de trecere la moneda unică europeană nu este atât de simplu pe cât pare şi că cel mai important lucru pe care îl vom face când vom adopta euro este să avem o bază care să justifice material această trecere. „Este un proces destul de mare care, prin suprasimplificare, se reduce la deficit bugetar mai mic de trei procente, iar cuvântul-cheie în atingerea acestor elemente sau criterii ale proiectului este sustenabilitatea”, a mai spus Isărescu.

Piaţa imobiliară, în revenire

Guvernatorul României a susţinut că piaţa imobiliară din România îşi va reveni în viitor, chiar dacă aceasta nu va fi ajutată de către uşurarea sistemului de creditare. Mugur Isărescu a informat că lipsa acută de credite în România seamănă mai mult cu o temperare a unui fenomen care a luat prea mari proporţii anul trecut. „Dacă înţelegem prin piaţa imobiliară piaţa construcţiilor rezidenţiale şi non-rezidenţiale, atunci avem aici două subcategorii: categoria marilor oraşe, unde avem zona „fiţoasă”, în care efectiv s-a sărit calul şi categoria micilor oraşe, care este încă în dezvoltare”, a declarat Isărescu. El a continuat să spună că în viitorul apropiat populaţia va solicita din nou locuinţe. „După ce perioada de reaşezare se va termina şi cercetarea pieţei se va stabiliza, atât firmele, cât şi persoanele fizice vor dori din nou să cumpere locuinţe”, a continuat Mugur Isărescu. Mai mult decât atât, reprezentanţii Băncii Naţionale a României au declarat că nu vor uşura sistemul de creditare în viitorul apropiat motivând că piaţa este într-un moment de nesiguranţă. „Cadrul general pe care îl reglementează Banca Naţională este adecvat situaţiei actuale, iar reţinerea creditelor imobiliare se află într-o perioadă de aşteptare. Atât băncile, cât şi populaţia aşteaptă să vadă pe unde se reaşază piaţa (imobiliară, n.r.), iar reglementarea temperează avântul banilor”, a spus guvernatorul.

România nu a fost afectată de criză

Guvernatorul Mugur Isărescu a mai anunţat  că România nu a fost atât de afectată de criza economică precum alte ţări datorită eficacităţii sistemului de creditare pe care l-a folosit. „România nu a fost afectată de criză la fel ca alte ţări şi nu trebuie să aplice metode preluate de la alte ţări mai dezvoltate economic. Guvernul României trebuie să emită o abordare naţională a crizei, iar numai o concentrare a deficitului bugetar poate duce la o aşezare a economiei la noi în ţară”, a explicat Mugur Isărescu. Conform guvernatorului, criza economică de la noi din ţară este motivată de un aport al capitalului străin în cadrul investiţiilor, ce se ridică la nivelul de 30 de miliarde de dolari în ultimii ani, capital care nu va mai fi la acelaşi nivel în următorii nivel. Astfel, Isărescu explică că din cauza scăderii numărului de investitori care vor veni în România în următoarea perioadă, nu vom mai avea aceeaşi sumă de monedă pe piaţă şi va scădea cantitatea de lichiditate.

Dobânzile cresc la bănci

În contextul actual al pieţei creditelor, una dintre cele mai importante bănci de pe piaţa din România, BRD, a crescut la începutul anului 2009 rata dobânzilor în curs cu jumătate de punct procentual la creditul EuroExpress. Banca Piraeus a mărit şi ea dobânda la creditul HappyHour invocând tocmai dorinţa de unificare a nivelului costului pentru toţi clienţii. Rata dobânzii la creditul respectiv a crescut cu 2 până la 3,5 puncte procentuale la creditele în lei şi respectiv 1,4 % pentru împrumuturile în euro. Alte bănci care au crescut ratele dobânzilor la începutul lui 2009 au fost Alpha Bank, care şi-a crescut creditele ipotecare cu până la 8 % şi ING Bank, care şi-a crescut creditele pe card. În noiembrie, dobânda medie la creditele în lei s-a majorat de la 13,7% la 17,4% faţă de luna august a anului precedent. La valută, creşterea a fost mai scăzută- de la 7,7 % până la 7,9 puncte procentuale.

Tiberiu Hrihorciuc