Azi, 7 mai, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, una dintre marile sărbători dedicate Maicii Domnului.
Potrivit tradiției ortodoxe, în Vinerea Luminată, prima zi de vineri de după Sărbătorile Pascale, se sărbătorește momentul în care Maica Domnului i-a arătat împăratului Leon cel Mare locul în care există un izvor a cărui apă poate vindeca bolile.
Legenda spune că Leon, înainte de a fii împărat al Imperiului Roman, se plimba printr-o pădure, când a întâlnit un orb care l-a rugat să-i arate drumul.
În timp ce îl însoțea pe orb, acesta i-a cerut lui Leon apă, iar viitorul împărat a plecat prin pădure în căutarea unui izvor. În acel moment a auzit glasul Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul şi-a astâmpărat nu numai setea, dar şi-a recăpătat şi vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulţi bolnavi de-a lungul timpului.
Tot tradiția spune că mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-ar fi vindecat după ce ar fi băut apă din acest izvor. Ca semn de mulţumire, el a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopului.
De-a lungul timpului, în Constantinopol, actualul Istanbul, au fost ridicate mai multe biserici pe locul izvorului vindecător, iar cea care există și astăzi, datează din secolul XIX.
Zeci de mii de creștini care ajung în Istanbul, merg și azi la biserica Izvorului Tămăduirii.
Semnificația religioază a sărbătorii Izvorul Tămăduirii
Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului, dar și lui Hristos cel Înviat. În această zi îl sărbătorim pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor și apoi pe Maica Domnului, ca persoana care îl poartă neîncetat și tainic pe Fiul ei, devind astfel și ea izvor de tămăduire.
În icoana “Izvorul Tămăduirii“, Maica Domnului este reprezentata cu mâinile înălțate în formă de rugăciune, iar Hristos, ca răspuns a rugăciunilor Maicii Sale, binecuvintează cu ambele mâini, scrie crestinortodox.ro.
De Izvorul Tămăduirii, credincioșii iau agheasmă de la biserică
În Vinerea Luminată, creștinii merg la biserică pentru a participa la slujba de sfințire a apei și iau acasă agheasmă. Aceasta este cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, spre deosebire de apa de la Bobotează, care are un ritual de folosire mai restrictiv.
În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
Fiind o sărbătoare cu puternice încărcături spirituale, de Izvorul Tămăduirii există numeroase tradiții, obiceiuri și suprtstiții.
Se spune că bolnavii care beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.
De asemenea, cu Aghiasma Mică se stropesc toate camerele din casă.
Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte,pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Tot în această zi, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.
Sursa: puterea.ro
Citește și: ”Nădejdea e una din construcţiile fragile ale existenţei noastre spirituale” Constantin Necula
