John Guerry: Fabrica de la Jucu, „adolescenta Nokia”

Reporter: Cum văd oficialii finladezi evoluţia şi dezvoltarea fabricii din Cluj după  primul an de activitate?

John Guerry: Ceea ce mi-au comunicat şefii mei din Finlanda până acum sunt numai lucruri de laudă şi au o părere foarte bună despre felul cum se dezvoltă fabrica în România. Fabrica din Jucu a produs 20 de milioane de telefoane într-un an şi asta face din acest produs un adevărat succes. Am ajuns să fim competitivi în faţa celorlalte fabrici şi dorim să fim o fabrică care să fie dată drept exemplu.

Rep.: Care sunt lucrurile pe care le-aţi greşit în primul an de activitate şi care sunt lucrurile pe care nu le veţi mai repeta în acest an?

J.G.: Deschiderea fabricii foarte rapid a fost unul din lucrurile pe care le-am greşit în primul an de producţie. Dezvoltarea numărului de la 2,3 angajaţi la 1.000 de angajaţi a fost prea rapidă şi ne-a fost destul de dificil să organizăm procesul de training pentru atâţia oameni dintr-o dată. Agenda noastră a fost încărcată cu învăţarea oamenilor despre stilul Nokia şi nu ne-am putut concentra atât de mult pe dezvoltarea fabricii, fapt pe care îl vom aprofunda în acest an.

Rep.: Cum credeţi că va decurge procesul de angajare în acest an având în vedere faptul că anul trecut aţi trecut aşa repede de la câţiva angajaţi la o mie, iar anul acesta doriţi să ajungeţi  la 3.500 de angajaţi?

J.G.: În acest an ne-am dezvoltat capacităţile de angajare şi firmele specializate de resurse umane cu care lucrăm au înţeles mai bine stilul nostru de lucru şi s-au pliat pe nevoile noastre.

Rep.: Care credeţi că sunt domeniile în care ar trebui să se dezvolte actualii angajaţi din România?

J.G.: Persoanele care lucrează pentru noi la Jucu trebuie să continue implementarea în stilul Nokia şi să reuşească  să-şi eficientizeze munca odată cu eficientizarea producţiei fabricii. Am ajuns să avem persoane cu foarte bune capacităţi la Cluj şi avem deja experţi globali în Nokia.

Rep.: Conducerile altor fabrici din Cluj nu sunt interesate de experţii voştri globali?

J.G.: Ba da. Deja pierdem oameni valoroşi care sunt recrutaţi de către alte fabrici Nokia din lume. Acest lucru nu este, neapărat, un lucru rău, ci, mai degrabă, un semn că managerii din România au reuşit să îşi facă treaba la Cluj.

Rep.: Consideraţi că o posibilă greşeală a fost făcută de faptul că nu aţi creat sindicatul pentru angajaţi odată cu demararea producţiei la Cluj?

J.G.: Nu, noi i-am lăsat pe angajaţii Nokia să îşi creeze singuri sindicatele şi să se organizeze în stilul dorit de dânşii. Nu considerăm că Nokia ar trebui să intervină în procese de acest gen, care sunt o responsabilitate strict a angajaţilor companiei.

Rep.:Care sunt planurile Nokia pentru următorul an de activitate? În ce direcţii consideraţi că trebuie să se dezvolte fabrica în cel de-al doilea an de activitate?

J.G.:Anul acesta ne vom axa pe îmbunătăţirea eficienţei în construcţia de telefoane. Ne vom dezvolta, de asemenea, şi gama de dispozitive mobile produse şi vom creşte numărul actual de modele pe care le producem la Jucu. În acest moment vorbim doar despre zece modele de produse. Trebuie, de asemenea, să ne creştem productivitatea în raport cu alte fabrici Nokia din lume şi să putem fi la acelaşi nivel de competivitate.

Rep.: În urmă cu un an spuneaţi că angajaţii Nokia nu sunt pregătiţi să fabrice modelul performant N95 la Cluj. Anul acesta ne vom putea mândri că producem un telefon la fel de performant la fabrica din Jucu?

J.G.:Experienţa angajaţilor Nokia din Cluj a crescut în acest an şi capacitatea lor de a produce telefoane mai performante s-a dezvoltat. Pot să spun că avem cunoştinţele necesare pentru a produce telefoanele N95 la Cluj, însă nu suntem siguri dacă vom face pasul cel mare în acest an. Totul depinde de cum decurg vânzările de pe piaţa de telefoane mobile la nivel mondial, iar dacă cererea de pe piaţă a telefoanelor N95 va creşte, noi vom fi disponibili să producem dispozitive mobile de acest gen la Jucu.

Rep: În ce ţări au fost trimişi clujenii angajaţi ai Nokia să facă traininguri? Se dezvoltă angajaţii pe direcţii diferite în funcţie de ţara în care fac traning-ul?

J.G.: I-am trimis pe angajaţii noştri prin toată lumea, pe unde avem fabrici, din  Mexic  în  Brazilia, Ungaria, Finlanda, China sau India. Traninguri mai puţin profesionale se fac în Ungaria, iar dacă sunt trimişi în Finlanda, învaţă procesele Nokia şi despre felul în care se foloseşte tehnologia Nokia, în India şi China se învaţă despre dezvoltarea eficienţei şi despre cum se face o creştere productivă a liniei de producţie.

Rep.: Dacă anul trecut aţi intitulat fabrica din Jucu drept o „baby plant”, cum puteţi spune că va evolua această denumire în acest an?

J.G.:Este un lucru pe care îl puteţi observa cu siguranţă, că am evoluat de la stadiul de „baby plant” când am anunţat producerea a 10 milioane de telefoane mobile la Cluj. Acum ne putem numi o „teenager plant”, perioadă în care avem o nevoie de creştere specifică unui adolescent. Am observat câteva persoane care se disting în ipostază de conducători în această fabrică şi sperăm că scopul fabricii, de a crea o unitate de oameni care să lucreze sub brandul Nokia, va fi dus la desăvârşire.

Rep.: Planurile dumneavoastră de a lăsa un român la conducerea fabricii în 3 ani rămân valabile? Nu vor dori cei de la Nokia un expert la cârma fabricii având în vedere că un expert a adus succesul şi la Jucu?

J.G.: Alegerea viitoarei conduceri a fabricii din Jucu depinde foarte mult  de plecarea mea în trei ani, aşa cum am plănuit iniţial. Echipa mea de „senior managers” era formată, iniţial, doar din străini, iar în momentul de faţă jumătate dintre ei sunt români, iar jumătate sunt străini. În fabrica Nokia de la Cluj lucrează români cu potenţial, care ar putea prelua „cârma” operaţiunilor Nokia din România.

Rep.: Faptul că Nokia a închis anul acesta o fabrică în Finlanda poate afecta în vreun  fel unitatea de producţie de la Jucu?

J.G.:Nu ne afectează nici pozitiv, nici negativ închiderea acestei fabrici. Fiecare unitate de producţie are target-ul ei şi se adresează unei anumite categorii de consumatori. Era acelei fabrici din Finlanda s-a stins, dar asta nu înseamnă că şi alte unităţi de producţie ale Nokia vor fi în continuare închise.

 Rep.: Care consideraţi că este diferenţa dintre vizita premierului Emil Boc şi cea a preşedintelui Traian Băsescu?

J.G.:Venirea celor doi a avut, în esenţă, acelaşi scop, dar preşedintele Băsescu a efectuat o vizită mai scurtă. El a dorit doar să se asigure că nu suntem afectaţi de criza economică. Premierul Emil Boc, cu care am avut relaţii foarte bune şi ca primar, s-a interesat mult mai mult de bunăstarea fabricii noastre şi de producţia locală. El ne-a asigurat că dezvoltarea infrastructurii în România se va realiza într-un ritm mai alert având în vedere un buget mare alocat drumurilor. Emil Boc ne-a promis că într-un timp cât mai scurt vor fi finalizate porţiuni din Autostrada Transilvania şi că va începe construcţia Autostrăzii Nokia. Aş dori să îi revăd pe amândoi şi sper ca relaţia cu Guvernul să rămână la fel de bună.

Tiberiu Hrihorciuc